Președintele american Donald Trump a reacționat la înregistrarea publicată de Bloomberg, în care emisarul special Steve Witkoff îi explica lui Yuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin, cum să se adreseze liderului american în perspectiva unui plan de pace pentru Ucraina. Aflat la bordul Air Force One, Trump a spus că nu a ascultat înregistrarea, dar a descris discuția drept „o formă standard de negociere”.
„Trebuie să vândă Ucraina Rusiei. Asta face un negociator, fiecare parte trebuie să cedeze ceva”, a declarat Trump. Bloomberg a relatat că Witkoff ar fi discutat cu oficiali ruși despre modul în care Putin ar trebui să abordeze viitoarele convorbiri cu Trump și despre calendarul unui apel înaintea întâlnirii președintelui american cu Volodimir Zelenski. Ulterior, Witkoff s-a întâlnit la Miami cu Kirill Dmitriev, reprezentant special al Kremlinului, pentru a discuta poziția Moscovei și posibile compromisuri.
Deși Rusia consideră că partea americană nu va accepta integral varianta sa, oficialii implicați cred că ar putea obține un acord „cât mai apropiat” de cerințele Kremlinului. Moscova afirmă pe rețelele sociale că „pacea avansează”, în pofida eforturilor celor care încearcă să o împiedice. Președintele Donald Trump a anunțat că nu se va întâlni cu Vladimir Putin sau Volodimir Zelenski până când un acord de pace între Rusia și Ucraina nu va fi finalizat sau nu va intra în faza sa decisivă. Chiar așa? Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a vorbit despre „progrese extraordinare” înregistrate în ultima săptămână, afirmând că procesul de negociere a avansat mai mult decât în orice moment de la începutul războiului. Trump a precizat că planul de pace inițial în 28 de puncte, elaborat de SUA, a fost ajustat cu contribuții din ambele tabere și că doar câteva puncte sensibile mai trebuie clarificate. Pentru a accelera procesul, el l-a trimis pe trimisul special Steve Witkoff la Moscova pentru noi discuții cu Putin, în timp ce secretarul armatei, Dan Driscoll, s-a întâlnit cu reprezentanții ucraineni. Vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali de rang înalt îl vor informa pe președinte cu privire la evoluțiile negocierilor.
În paralel, Kievul și Washingtonul au ajuns la un acord preliminar asupra unui cadru revizuit de pace, iar Moscova analizează în prezent ultimele modificări. Un oficial american a declarat că Ucraina este pregătită să accepte un acord care ar pune capăt conflictului, deși unele detalii tehnice mai trebuie stabilite. Totuși, în ciuda progreselor diplomatice, Rusia a lansat în cursul nopții 25 spre 26 noiembrie un atac masiv cu drone și rachete asupra Kievului, soldat cu cel puțin șapte morți. Pe scena europeană, președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că UE este aproape de finalizarea unui plan comun de sprijin pentru Ucraina, insistând că pacea trebuie să fie „justă și durabilă” și ancorată în dreptul internațional. El a avertizat că bombardamentele ruse asupra infrastructurii civile arată că Moscova nu urmărește o soluție reală. Macron a subliniat necesitatea unor sancțiuni suplimentare, a unei soluții europene pentru activele ruse înghețate și a unor garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. În ciuda violențelor continue, diplomații americani afirmă că negocierile sunt „cel mai aproape de un acord” de la începutul războiului, iar următoarele zile vor fi decisive pentru finalizarea unui cadru credibil de pace.
Statele Unite și Rusia au reluat discuțiile privind războiul din Ucraina, într-o întâlnire secretă desfășurată marți, 25 noiembrie, la Abu Dhabi, potrivit presei americane și britanice. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, s-a întâlnit cu o delegație rusă luni, iar negocierile continuă, în contextul eforturilor accelerate de a obține un acord de pace. La discuții ar urma să participe și șeful informațiilor militare ucrainene, Kirilo Budanov. Întâlnirea vine după negocierile de la Geneva dintre oficiali americani, ucraineni și europeni pentru revizuirea planului american de pace, inițial format din 28 de puncte. Planul prevedea cedarea regiunilor Donețk și Lugansk către Rusia și o reducere drastică a armatei ucrainene – cereri catalogate de Kiev drept inacceptabile. Washingtonul încearcă acum o variantă actualizată, însă Kremlinul a respins luni modificările propuse de europeni. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a confirmat și nici nu a infirmat întâlnirile din Abu Dhabi. Războiul, declanșat de Rusia în februarie 2022, rămâne cel mai sângeros conflict european de după al Doilea Război Mondial, provocând zeci de mii de morți și milioane de refugiați.
Negociatorii Planului de Pace din Ucraina lasă cele mai spinoase probleme în seama lui Trump și Zelenski. Ce se întâmplă cu teritoriul râvnit de Kremlin, dar necucerit de Rusia în timpul războiului? Este un punct de blocaj major în orice acord de pace. Diplomați din SUA și Ucraina, care discută modificări la un plan de pace susținut de Trump, au lăsat deciziile spinoase privind teritoriul în seama președinților țărilor lor, potrivit oficialilor europeni familiarizați cu discuțiile.
”Oficialii de la Washington au părăsit reuniunea de la Geneva din weekend, exprimându-și optimismul cu privire la modificările din timpul a ceea ce aceasta a numit discuții constructive” scrie Wall Street Journal. Kievul respinge ideea de a ceda restul teritoriilor din Donbas pe care încă le controlează, inclusiv orașele fortificate, deoarece acest lucru ar lăsa Ucraina vulnerabilă unor viitoare atacuri rusești. Negociatorii au făcut progrese asupra planului SUA de oprire a războiului, reducând propunerea de la 28 la 19 puncte, însă nu au ajuns încă la o variantă finală. Versiunea recent modificată prevede un plafon de 800.000 de militari ucraineni, în loc de 600.000, și o formulare mai puțin restrictivă privind blocarea extinderii NATO. Conform unor oficiali implicați, chestiunile teritoriale urmează să fie discutate direct la nivel prezidențial. Principala dispută rămâne solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina să fie recunoscute juridic la nivel internațional, a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Este crucial să apărăm principiile fundamentale ale Europei, în special faptul că granițele nu pot fi schimbate prin forță”, a transmis el parlamentarilor suedezi prin videoconferință. Președintele Donald Trump a exprimat luni, 24 noiembrie, un optimism prudent privind un posibil progres în negocierile dintre Rusia și Ucraina.
Pe platforma Truth Social, el a sugerat că „ar putea fi posibile progrese semnificative”, adăugând însă: „Nu credeți până nu vedeți, dar s-ar putea întâmpla ceva bun.” Atât Washingtonul, cât și Kievul au afirmat că un eventual cadru final al acordului va necesita semnătura președinților celor două țări. Declarațiile oficiale ale delegațiilor americană și ucraineană după întâlnire au diferit în ton și certitudine. Casa Albă a transmis că planul revizuit „abordează în mod semnificativ cerințele strategice de bază ale Ucrainei”. În schimb, rezumatul ucrainean a fost mai rezervat: „Ambele părți și-au reiterat disponibilitatea de a continua colaborarea pentru a asigura o pace ce garantează securitatea, stabilitatea și reconstrucția Ucrainei.” Situația rămâne complicată: cu cât planul american este mai adaptat preocupărilor Ucrainei, cu atât pare mai puțin acceptabil pentru Moscova. Totuși, președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că, în forma sa inițială, propunerile americane ar putea constitui baza unui acord. Planul Statelor Unite se bazează pe o garanție de securitate americană, menită să răspundă celei mai mari temeri a Kievului și a capitalelor europene: riscul ca Rusia să reia războiul și să încerce noi cuceriri teritoriale. Documentul prevede că, dacă Moscova ar ataca din nou Ucraina, SUA și mai multe state europene ar declanșa un „răspuns militar coordonat și decisiv”. Totuși, planul nu specifică amploarea intervenției sau rolul exact al Washingtonului. Casa Albă a afirmat duminică, 23 noiembrie, faptul că versiunea revizuită include „o arhitectură întărită a garanțiilor de securitate”, fără a detalia însă cum ar funcționa aceasta. Până acum, atât SUA, cât și Europa au evitat implicarea militară directă în conflict, iar Ucraina se teme că sprijinul occidental ar putea fi insuficient pentru a descuraja sau contracara o nouă ofensivă rusă. Planul mai notează că o eventuală nouă invazie ar reactiva sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, iar orice recunoaștere a revendicărilor teritoriale suplimentare ale Moscovei ar fi anulată.
Versiunea inițială a planului ar fi împiedicat Ucraina să adere la NATO și ar fi transmis un semnal privind limitarea extinderii viitoare a alianței. Totodată, trupele NATO nu ar fi putut fi staționate în Ucraina. Deși noul proiect formulează mai vag această chestiune, surse familiare cu discuțiile afirmă că rămân în desfășurare negocieri cu SUA despre modul în care un eventual acord va aborda tema extinderii NATO. Perspectivele Ucrainei de a deveni membră NATO rămân reduse, chiar dacă obiectivul este încă înscris în constituția sa. După întâlnirile de duminică, secretarul de stat Marco Rubio a precizat că problemele care privesc în mod direct NATO și Uniunea Europeană sunt, pentru moment, amânate. Totuși, europenii insistă ca planul să includă posibilitatea desfășurării unei forțe de reasigurare în Ucraina după semnarea unui acord de pace — o idee respinsă de Moscova. Ei subliniază că o asemenea forță nu ar opera sub comandă NATO și nici nu ar intra în Ucraina în timp de pace. „Negocierile au reprezentat un progres, dar încă există chestiuni majore de soluționat”, a scris luni președintele Finlandei, Alexander Stubb, pe X, după o discuție cu Zelenski. „Orice decizie care intră în competența UE sau NATO va fi analizată și stabilită separat de membrii acestor organizații.”
Mai este o prevedere în planul inițial care preciza numărul de militari ai armatei ucrainene. Planul inițial al SUA a stabilit o limită de 600.000 de persoane pentru numărul armatei ucrainene în timp de pace, în timp ce noul plan propune o limită de 800.000 de persoane, în conformitate cu o propunere din partea țărilor europene. Planul SUA nu impune nicio limită pentru forțele armate din Rusia, care a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022. De asemenea Planul SUA dorește să acceseze activele suverane rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari care au fost imobilizate la începutul anului 2022, parțial pentru un plan de reconstrucție condus de SUA în Ucraina și parțial pentru proiecte comune de investiții SUA-Rusia. Cu toate acestea, majoritatea fondurilor sunt înghețate în UE în baza sancțiunilor, limitând controlul SUA. Europenii vor ca toți banii să fie folosiți pentru Ucraina și lucrează la un împrumut, garantat de aceste active, pentru Kiev. Oficialii europeni au declarat în acest weekend că deciziile privind activele pot fi luate doar cu implicarea directă a UE.
Un singur lucru vreau să mai spun despre aceste negocieri inițial secrete. În timpul primei administrații Trump, reprezentanții acestuia au purtat discuții secrete cu talibanii pentru a pune capăt războiului din Afganistan. Schița acordului a fost elaborată fără nicio contribuție din partea Guvernului Afganistanului, căruia America și zeci de parteneri ai coaliției îi oferiseră asistență timp de aproape două decenii. Acordul final, cunoscut sub numele de Acordul de la Doha, a fost publicat de Departamentul de Stat al SUA sub titlul Declarație comună între Republica Islamică Afganistan și Statele Unite ale Americii pentru aducerea păcii în Afganistan. Scopul acordului a fost de a pune capăt ostilităților și de a reduce prezența trupelor străine în Afganistan. Acesta, cel puțin, a fost obiectivul lui Trump. Obiectivul talibanilor era de a recupera puterea în Afganistan și de a înlătura orice personal guvernamental sau militar și instituții care ar sta în calea acestui obiectiv.
În urma încheierii acordului, SUA au oprit o mare parte din sprijinul aerian acordat trupelor terestre afgane, ceea ce a înregistrat o creștere uriașă a atacurilor talibanilor și s-a soldat în final cu plecarea în dezordine, sub Administrația Biden, a trupelor americane. Cert este că războiul din Ucraina nu merge bine. Orașul-fortăreață Pokrovsk a căzut în mâinile forțelor rusești după luni de lupte grele, iar președintele Volodimir Zelenski este implicat într-un scandal de corupție care a revendicat deja mai mulți membri ai cabinetului său. Planul de pace al lui Trump este substanțial mai detaliat decât încercările anterioare și începe să abordeze unele dintre problemele cheie pentru ambele părți. Planul, însă, a fost întâmpinat dur de guvernele europene – și de vocile pro-ucrainene de la Washington. Un senator american l-a descris în weekend ca pe o „listă de dorințe” rusească; guvernele europene s-au grăbit să-l considere inacceptabil și s-au pus pe modificarea lui. Planul este însă de fapt un pas înainte.
Pentru Ucraina, proiectul are atât aspecte bune, cât și rele. Lumea este uneori un loc vicios. Mă tem pentru ceea ce ne așteaptă.
