În caz de asediu, mobilizare sau război, polițiștii vor fi coordonați de șeful DSUProiectul Legii apărării naționale a României, depus la Senat, prevede militarizarea Poliției sub comanda Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, condus de Raed Arafat, pe timpul stării de asediu, de mobilizare sau de război. Totodată, pe timpul stării de urgență, polițiștii vor fi coordonați tot de către DSU. În același timp, proiectul legislativ introduce posibilitatea utilizării forțelor armate pe timp de pace în scopul descurajării şi răspunsului la ameninţările care pot afecta funcţionarea normală a instituţiilor statului.
Pe timpul stării de urgenţă, coordonarea interinstituţională, în contextul apărării naţionale, se va realiza de către Ministerul Afacerilor Interne, sub conducerea ministrului afacerilor interne, prin Departamentul pentru Ordine şi Siguranţă Publică sau Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, conform competenţelor instituţionale, se arată în proiectul Legii apărării naționale a României, aflat acum la Senat.
Totodată, coordonarea acţiunilor Ministerului Afacerilor Interne în contextul apărării naţionale, pe timpul stării de asediu, de mobilizare ori de război şi în caz de agresiune armată se va realiza prin Departamentul pentru Ordine şi Siguranţă Publică şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, conform competenţelor instituţionale.
”Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaționale esențiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor. Totodată, va creşte capacitatea de integrare a forţelor MAI, în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului naţional şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate şi complementaritate a acţiunilor în raport cu forţele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii şi protecţiei populaţiei”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Grade militare pentru MAI
Potrivit proiectului de act normative, forţele de protecţie cuprind Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru lmigrări și Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor lnteme. În aceeași categorie vor intra și structurile operative care le coordonează activitatea, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu structurile din compunerea şi subordinea acestora, precum şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare şi al stării de război, forţele de protecţie încadrate cu funcţionari publici cu statut special se vor militariza, începând cu data instituirii sau declarării acestor stări, după caz. Funcţionarilor publici cu statut special din cadrul forţelor de protecţie militarizate li se vor aplica prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, până la încetarea stării de asediu, a stării de mobilizare şi a stării de război. La data militarizării, gradele profesionale ale poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare din cadrul forţelor de protecţie militarizate se vor echivala cu grade militare, în condiţiile legii, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior.
Armata Română, trimisă să apere instituțiile
O prevedere controversată introdusă de proiectul de lege este cea legată de intervenția Armatei Române în caz de revolte sociale. Astfel, potrivit documentului, în scopul descurajării şi răspunsului la ameninţările care pot afecta suveranitatea, independenţa, unitatea statului şi caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, funcţionarea normală a instituţiilor statului, viaţa şi integritatea fizică a cetăţenilor, Ministerul Apărării Naţionale va pregăti și va desfășura operaţii militare pe timp de pace.
