Ministerul Finanțelor se află în centrul unei controverse majore după ce fostul premier Florin Cîțu a acuzat instituția de o decizie „fără logică economică”, prin care statul ar fi înlocuit datorie ieftină cu împrumuturi mult mai costisitoare.
Acuzațiile vin într-un moment în care românilor li se cere să accepte majorări de taxe, creșteri de prețuri și măsuri de austeritate, invocându-se constant precaritatea finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor ar fi răscumpărat obligațiuni ieftine folosind datorie scumpă
Cîțu susține că, în octombrie 2025, România s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, o parte din această sumă fiind folosită pentru răscumpărarea anticipată a obligațiunilor în valoare de un miliard de euro.
Între timp, dobânzile obligațiunilor vechi erau semnificativ mai mici, 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026.
„Statul român a decis să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă, exact când spune oamenilor că nu sunt bani pentru spitale, școli și salarii”, subliniază fostul premier.
Ministerul nu ar avea justificare economică pentru operațiune
Florin Cîțu critică dur operațiunea și afirmă că Ministerul Finanțelor ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile, când dobânzile, dacă ar fi scăzut, ar fi permis refinanțarea mai avantajoasă.
El subliniază că gestul Executivului fragilizează bugetul și poate duce la majorarea taxelor, creșterea costurilor pentru populație și adâncirea deficitului bugetar.
„Nu există nicio justificare economică pentru această mutare”, afirmă Cîțu. Mai mult, el atrage atenția asupra ipocriziei guvernamentale: „Guvernul spune zilnic că suntem aproape în incapacitate de plată, că trebuie să strângem cureaua, că trebuie să acceptăm costuri mai mari. Și totuși, Ministerul Finanțelor ia o decizie care crește datoria publică în mod inutil.”
Cine a decis în Ministerul Finanțelor această tranzacție și în interesul cui?
Fostul prim-ministru solicită răspunsuri publice și transparente: „Cine a decis această tranzacție extrem de costisitoare pentru România și care sunt criteriile după care a fost aprobată?”
El consideră că Executivul nu își poate păstra credibilitatea morală cerând populației „să strângă cureaua”, în timp ce statul ar risipi bani publici pe operațiuni financiare nejustificate.
Mai mult, Cîțu ridică suspiciuni de posibilă complicitate: „Dacă cineva a avut de profitat personal din această schemă, atunci da, asta ar explica decizia.”
