România „trebuie să fie pregătită pentru un conflict armat de amploare”, ne-a anunțat, solemn, Nicușor Dan la finalul ședinței CSAT. Doar că, la doar 24 de ore după această declarație de forță, statul s-a împiedicat de o… dronă. O dronă rusească, plimbată peste trei județe, ca într-o veritabilă demonstrație de vulnerabilitate națională. Cât timp cerul era violat de aparate rusești, la Cotroceni se pregătea altceva: nu strategii militare reale, ci o invitație deschisă către mediul privat să scrie legile țării. Dacă nu știai că trăiești într-o comedie neagră, acum e momentul – ori îți iei popcorn, ori bilete de avion doar dus!
CSAT a votat Strategia Națională de Apărare 2025-2030 și a făcut-o cu gravitatea unui summit NATO. Tonul din comunicatul de presă este curajos, aproape eroic: România trebuie să fie pregătită pentru riscurile unui „conflict armat de amploare, de lungă durată”, la granița sa. Cu alte cuvinte, românii au cam dat de gol planurile „E3” în privința războiului ruso-ucrainean: va continua mult și bine, indiferent de planurile lui Donald Trump, americanu’ poa’ să se ducă…
Așa începe orice poveste bună. Cu teorie. În practică, la doar o zi distanță, realitatea a decis să dea României prima lucrare de control: o dronă rusească s-a plimbat peste Tulcea, Galați și Vrancea, nestingherită, neinterceptată, confundată probabil cu un pescăruș mai insistent.
Dronele trec, statul român doarme, dar e bine că străinii știu mai multe decât noi. Da, da, în mod uluitor, românii au aflat de existența dronei din altă parte. De la Zelenski, care n-a ratat ocazia să bage bățul prin gard, oferind și detalii despre oră, traseu și durată, plus ceva obiective țintite de drona respectivă, dacă aveam timp și era lăsat să scrie. Și din Republica Moldova am primit informații despre ce se întâmplă în România, semn că la Chișinău se descoperă mai repede ce zboră pe aici decât la București.
Când ajungi să știi despre spațiul tău aerian mai mult de la vecini decât de la propriul Minister al Apărării, nu e doar o problemă, este o rușine strategică. MApN s-a deranjat doar să dea un comunicat clasic, de birocrate fără vlagă: „Piloții au avut contact vizual abia când drona era în spațiul ucrainean”; „Nu este confirmat tipul dronei”; „Contactul a fost pierdut”.
Pe scurt, zice Armata Română, nu știm ce a fost, nu știm de ce a fost, nu știm când a fost, dar stați liniștiți, „se fac cercetări în teren”.
Nu e clar în terenul cui și nici prea încurajator nu sună.
Nicușor Dan promite miliarde. Atenție, nu României!
CSAT ne-a mai anunțat ceva, anume că România va investi 16,7 miliarde de euro în apărare. Din acești bani, 75% se duc pe achiziții militare. 16,7 miliarde de euro pentru apărare – și nici măcar un radar care să nu „ginească” dronele rusești, fantastică performanță!
Cunoscând istoricul și marfa, adică politicienii român, mesajul CSAT trebuie tradus cam așa: vom cumpăra tot ce vrea Occidentul să arunce din pod.
Doar că, până vin vechiturile Vestului, o dronă din Est face sprint prin trei județe românești, iar radarele noastre clipesc stroboscopic ca instalația de Crăciun.
Clar, România e pregătită de „conflict de amploare”, nu glumă!
Partea cea mai grotescă din tot ce s-a întâmplat ieri a fost alta. Chiar în orele când cerul României era survolat de obiecte neidentificate, dar despre care a existat certiduinea că erau rusești, președintele Nicușor Dan nu era preocupat de securitatea țării, radare, interceptoare sau vreo reacție militară. Nu, el era preocupat să invite mediul privat să scrie proiecte de legi pentru Guvernul Bolojan.
„Vă încurajez să veniți cu procese deja elaborate, proiecte de acte normative deja scrise”, declara el, cu entuziasmul cu care alții anunță deschiderea sezonului reducerilor de BlackFriday.
În orice democrație matură, amestecarea grupurilor economice în elaborarea legislativă este un subiect sensibil, controlat strict, căci foarte ușor poate aluneca în penal. În România condusă de gașca zurliilor din USR, devine o invitație oficială făcută chiar de președintele țării.
Este aproape poetic: în timp ce Nicușor Dan nu poate asigura securitatea României, el deschide larg porțile legislative oamenilor de afaceri. Metafora „lupilor la stână” e prea blândă, în cazul de față. Aici vorbim despre a le da și cheia de la stână, și harta oilor, și PIN-ul de la contul ciobanului.
Privind tabloul în acest context, parcă toate numirile la Cotroceni de consilieri veniți direct din corporații capătă sens. Nu e un mister, nu e o teorie a conspirației, este o observație logică: dacă inviți mediul privat să scrie legile, atunci e firesc să instalezi în preajmă oameni ai privatului.
Rămâne doar întrebarea: toți aceștia lucrează pentru președinte sau președintele României a ajuns să lucreze pentru ei?
Comunicatele de presă bombastice, armă strategică?
CSAT ne spune să fim pregătiți de război. Dar dacă dronele rusești continuă să traverseze România în timp ce președintele cheamă „Privatul” să scrie legile țării, atunci trebuie să fim sinceri: am piedut, deja, un război, cel cu propria luciditate.
Până când conducerea României nu va pricepe că apărarea nu se face cu comunicate bombastice și cu invitații corporatiste, vom continua să fim pregătiți de conflict doar pe hârtie. România nu doar că nu-i pregătită pentru un conflict, nu e pregătită nici măcar să-l observe la timp.
Pe cer se plimbă dronele lui Putin, la sol se bagă mâna până la cot în bugetul țării. Oare Occidentul are vreun radar pentru prostie pe care să-l cumpărăm?
