Eșec pe toată linia. Investițiile private cu bani de la buget, în colaps

Companiile care au primit ajutor de stat pentru ”investiții majore în economie” nu au reușit să contribuie la bugetul de stat în termen de 5 ani cu cel puțin valoarea sprijinului de stat acordat. Ministerul Finanțelor vrea să le acorde o prelungire a perioadei de calcul a contribuțiilor, ca și în cazul excepțiilor acordate în pandemie, pe motiv că prețurile energiei ar fi crescut din cauza războiului din Ucraina, afectându-le competitivitatea.

Criza economică și energetică a lovit în plin până și în companiile care au dezvoltat afaceri pe banii statului. Ministerul Finanțelor spune că dificultățile prin care trec aceste societăți care au beneficiat de ajutoare de stat au fost cauzate de creșterea prețurilor la energie, creștere provocată de războiul din Ucraina, zice ministerul, și nu de politicile guvernamentale catastrofale.

Operatorii economici care au primit ajutoare de stat pentru proiecte de investiții au obligația menținerii acestora pentru o perioada minimă de 5 ani de la data finalizării, precum și obligația de a realiza contribuții la bugetul general consolidat al statului de o valoare cel puțin egală cu ajutorul de stat aprobat/plătit în perioada de implementare și cea obligatorie de menținere a investiției.

”În contextul actual al evoluției economiei globale afectate de războiul din Ucraina, creșterea costurilor cu energia, materii prime, transport, inflația globală și creșterea ratelor dobânzilor este necesară introducerea unor modificări în vederea sprijinirii operatorilor economici beneficiari de ajutor de stat afectați de crizele succesive care se manifestă începând cu anul 2020. Agresiunea armată din partea Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja repercusiuni asupra pieței energiei, care a fost afectată în mod semnificativ, înregistrându-se creșteri ale prețurilor la energie electrică și la gaze în UE. Prețurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea întreprinderilor din mai multe sectoare economice. Unele produse critice sunt insuficiente, din cauza agresiunii militare și a contra măsurilor luate de Rusia. Acestea sunt zone specifice în care oferta restricționată creează riscul unei reduceri substanțiale a producției industriale, în pofida înlocuirii continue a ofertei”, susține Ministerul Finanțelor, într-un proiect de ordonanță de urgență.

Risc de faliment

Analiza Ministerului de Finanțe a arătat că, din cele 75 de societăți aflate în monitorizare în anul 2024 (aproximativ jumătate din numărul total de beneficiari al schema de ajutor de stat), aproximativ 25 înregistrează deja decalaje semnificative față de obligațiile asumate în ceea ce privește volumul taxelor și impozitelor plătite la bugetul de stat consolidat din perturbării activității lor în actualul context de criză economică globală.

Astfel, ministerul a constatat necesitatea introducerii unor dispoziții care vizează asigurarea atingerii obiectivelor schemei de ajutor de stat, precum și asigurarea unui tratament egal pentru toți operatorii economici beneficiari de ajutor de stat (față de cei care au beneficiat de prelungirea perioadei din cauza pandemiei), și anume, introducerea posibilității ca întreprinderea să solicite extinderea perioadei de menținere a investiției cu până la maximum 2 ani în vederea îndeplinirii obligațiilor referitoare la contribuțiile la bugetul general consolidat al statului în contextul perturbării activității în cadrul contextului economic global.

”În situația în care nu s-ar oferi posibilitatea prelungirii perioadei de monitorizare de 5 ani pentru a putea îndeplini obligațiile asumate se va ajunge în situația în care se va recupera parțial ajutorul de stat acordat/plătit de la un număr semnificativ de companii ceea ce le va afecta grav situația economico-financiară și va determina diminuarea/anularea efectului pozitiv al acordării ajutorului de stat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Buget de 1,5 miliarde de euro

Potrivit Hotărârii de Guvern 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, bugetul maxim al schemei era de 7.379,95 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 1.499,99 milioane euro. Plata ajutorului de stat urma să se facă pentru perioada 2015-2028, iar bugetul anual prevăzut era de 150 milioane de euro. Beneficiarul ajutorului de stat trebuia să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile, fie prin resurse proprii, fie prin finanțare externă, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public.

Ajutorul de stat se acorda întreprinderilor sub formă de sume nerambursabile, în raport cu cheltuielile eligibile și în limita intensității maxim admisibile. ”Ajutorul de stat plătit se recuperează proporțional cu gradul de nerealizare în situația în care întreprinderea nu realizează contribuția la dezvoltarea regională într-un cuantum echivalent cu ajutorul de stat plătit în total. Ajutorul de stat plătit care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării”, se precizează în HG 807/2014.