O nouă catastrofă aviatică și lecțiile ei

Pe 4 noiembrie avionul cargo MD11 înmatriculat N259UP, cu numărul de serie McDonnell Douglas 48417 și numărul de linie 467, aparținând companiei americane UPS s-a prăbușit imediat după desprinderea de pe pista 17R (dreapta) a aeroportului internațional Louisville din Statele Unite.

Conform procedurilor standard în aviație s-a instituit imediat o comisie de anchetă a NTSB care va trebui să prezinte în termenul legal o primă informare cu privire la această catastrofă în care și-au pierdut viața până în prezent 9 persoane, printre care este posibil să fie și cel puțin unul dintre cei 3 membri de echipaj, iar alte 15 au fost rănite.

Până atunci însă se cunosc următoarele:

1. În timpul rulajului la decolare motorul stâng a luat foc și s-a desprins de pe aripă fiind găsit la circa 250 de metri de pista.

Momentul incendiului și al decolării a fost surprins de către o serie de camere de luat vederi.

Piloții au reușit să desprindă avionul de pista în încercarea lor disperată de a evita impactul cu gardul de delimitare de la capătul pistei, peste care au trecut razant, dar după aceasta avionul a devenit incontrolabil și s-a prăbușit.

Trebuie să știm ca desprinderea în timpul decolării a unuia dintre cele trei motoare ale avionului dispuse câte unul pe fiecare aripă și al treilea pe fuselaj în coadă avionului, produce un moment fizic de răsucire și de înfundare extrem de puternic, greu controlabil de către piloți și extrem de periculos. Deasemenea se pune întrebarea referitoare și la câte dintre sistemele avionului, în special cele hidraulice prin care sunt acționate comenzile avionului și trenul de aterizare au fost afectate și cat de mult.

În astfel de situații, spre deosebire de antrenamentele periodice din simulatorul de zbor care obligă piloții la efectuarea a minimum patru exerciții individuale de cedare de motor la decolare per ședință cauzate de desprinderea unuia dintre motoare, incendiu, etc situația s-a amplificat ca urmare a condițiilor meteo, obstacolarii din zona de aeroport, greutății încărcăturii, posibilei desprinderi/deplasări a încărcăturii din cauza șocului exploziei motorului, etc dar în special datorită puternicei explozii a motorului

În acest moment se iau în calcul și problemele cunoscute ale tipului de aeronavă în ceea ce privește eficiența comenzilor de zbor și modul de răspuns al pilotilor.

2. Avionul trijet de tip wide body de producție americană a fost lansat în 1988 de către compania americană McDonell Douglas ca o variantă superioară a mai vechiului model DC-10. El a fost conceput și lansat pe piață pentru a combate avioanele Boeing 767 și Airbus 330 precum și Boeingul 777 dar deși a fost dotat cu motoare mai puternice, i s-a lungit fuselajul pentru creșterea numărului de pasageri, a fost dotata cabina de pilotaj cu sistemul “glass cockpit” care a eliminat prezența mecanicului de bord, consumul mai mare de combustibil, autonomia redusă și costurile mai mari de maintenanta și accidentele și incidentele de zbor au condus la oprirea producției sale. Ulterior a fost eliminat din folosirea lui pentru zborurile cu pasageri și folosit exclusiv pentru cele cargo. Avionul s-a dovedit a fi un eșec comercial chiar dacă armata americană a avut ca de obicei rolul de pompier de serviciu, comandând 60 de bucăți pentru folosirea în varianta avion cisternă.

Lecțiile catastrofei

Avionul prăbușit a fost cumpărat de către compania nationala thailandeza THAI AIRLINES ca și avion de pasageri care l-a revândut în 2006 către UPS care l-a transformat în avion cargo.

El se alătura însă unui șir de alte avioane de același tip și ceea ce ar trebui să conducă la sfârșitul carierei sale.

“Născut” la sfârșitul erei avioanelor trimotor și cvadrimotor modelul, în realitate un concept vechi – o varianta a avionului DC-10 creat în 1970, și-a dovedit limitele cu implicații vaste în întreaga aviație civilă si a aratat însă următoarele:

1. Valoarea noului concept denumit al celor 3 E “Ecologie-Economie-Eficiență” și al cărui prim E, Ecologia, iată ca nu a apărut odată cu Ursula von der Leyen cum încă se speculează.

2. Din cauza consumului excesiv datorat și existenței celui de al treilea motor avionul a devenit din cel mai mare trimotor construit cel mai ineficient avion de pasageri

3. Externalizarea producției de piese și componente atât de modă a fost dezvoltată masiv de McDonell Douglas și a fost una din cauzele falimentului diviziei sale civile. Lecția nefiind învățată nici măcar astăzi când știm cu toții cum Boeing era să dea faliment și a suferit pierderi teribile tocmai datorită aceleiași cauze

4. Designul și construcția unor sisteme de control unice în încercarea de a deveni lideri în acel segment a contribuit însă la un efect contrar crescând numărul incidentelor și accidentelor de zbor.

De exemplu concepția și realizarea inițiala a manetei de comandă a slatsurilor și flapsurilor din cabină o făcea predispusă la deplasarea accidentală de către un echipaj în timpul zborului.

În vederea creșterii eficienței consumului de combustibil, s-a introdus în zona din spate a fuselajului un rezervor de echilibrare suplimentar ca și la concurentul Airbus 310. Acesta după decolare începea să se umple cu petrol transferat automat din restul rezervoarelor și asigura o poziție în zbor ce oferea o rezistență la înaintare mai mică și deci o economie de combustibil dar s-a constatat că acest lucru a redus drastic stabilitatea avionului în timpul aterizărilor cu vânt lateral datorită amortizării reduse a tangajului.

5. Ca urmare a faptului ca piloții din aviația civilă americană într-o proporție mare provin din rândul pilotilor militari iar constructorul avea o divizie militară extrem de mare și importantă, o serie de comenzi ale avionului proiectate au condus la o reacție din partea piloților de a supracontrola aeronava.

Ca răspuns la acest fenomen, produs ca urmare a răspunsului mai puternic al MD-11 la comenzile de control al zborului, întâlnit frecvent la avioanele de vânătoare și denumit “oscilație indusă de pilot”, a obligat la introducerea unui program special dedicat de instruire teoretică și practică în vederea unei corecte însușiri a modului de acțiune a fazelor critice ale zborului.

6. Eterna confruntare dintre producătorii de avioane și autoritatea aeronautică americană FAA începută încă din epoca construcției predecesorului său, DC-10, atunci când unul dintre subcontractorii lui McDonell Douglas a interzis accesul inspectorilor FAA în fabrică, ceea ce a stârnit un mare scandal cu privire la rolul FAA și modul de conformare al producătorilor

Până la finalul anchetei însă un rezultat devine însă ușor previzibil și anume trimiterea în cărțile de istorie a încă unui “elefant” al aviației civile, cel mai mare trimotor din lume McDonell Douglas MD-11.