Zona euro se îndreaptă spre ruina bugetară?

Creșterea cheltuielilor pare să alimenteze o spirală periculoasă a datoriilor.

Pe măsură ce statele zonei euro își dezvăluie planurile bugetare pentru 2026, atenția se concentrează din nou asupra deficitului, dinamicii datoriei și sustenabilității finanțelor publice, indicatori care au pierdut din importanță în perioada de redresare post-pandemică.

Ultimul raport al Fondului Monetar Internațional prevede o deteriorare graduală, dar persistentă, a perspectivelor fiscale, potrivit EuroNews. Se estimează că deficitul bugetar agregat al zonei euro va crește de la 3,2% din PIB în 2025 la 3,4% în 2026, ajungând la 3,6% în 2027 și la 3,7% până în 2030.

Deși deficitele peste pragul de 3% stabilit la Maastricht au devenit norma de la începutul pandemiei, previziunile FMI confirmă că reechilibrarea fiscală rămâne dificil de realizat.

Cata generală a datoriei publice în raport cu PIB-ul zonei euro, care s-a stabilizat în ultimii ani, va crește de la 87,8% în 2025 la 92,2% până în 2030. Povara nu este distribuită în mod uniform între statele membre.

Franța și Belgia vor înregistra cele mai mari creșteri ale nivelului datoriei: de la 116,5 % în 2025 la 129,4% până în 2030, respectiv, de la 107,5 % la 122,6 % în aceeași perioadă.

Germania, considerată în mod tradițional un model de prudență fiscală, își va crește rata datoriei cu peste 9 puncte procentuale, de la 64,4% la 73,6%.

Italia, care se numără deja printre economiile cele mai îndatorate din bloc, va înregistra o evoluție mai stabilă, cu o creștere marginală de la 136,8% în 2025 la 137,0% până în 2030, menținând însă una dintre cele mai mari datorii la nivel mondial.

În schimb, se estimează că datoria Spaniei va scădea de la 100,4% la 92,6 %, iar cea a Portugaliei de la 90,9 % la 77,4%. Rata datoriei Greciei urmează să scadă de la 146,7% la 130,2%.  Irlanda și Olanda vor rămâne economiile cu cea mai mare reziliență fiscală din zona euro.

Analiștii de la Goldman Sachs se așteaptă la o schimbare în 2026, determinată de „implementarea pachetului fiscal german, cheltuielile pentru apărare și tensiunile bugetare continue din Franța”. Deficitul Germaniei va crește de la 2,9% la 3,7% din PIB. În Franța, fragmentarea politică continuă să afecteze consolidarea fiscală.

Agenția Kroll Bond Rating (KBRA) avertizează că presiunile fiscale structurale – de la îmbătrânirea populației la costurile tranziției climatice și cheltuielile reînnoite pentru apărare – se intensifică.

Perspectivele fiscale ale zonei euro intră într-o nouă fază, marcată de strategii naționale divergente și datorii ridicate.