S-a spart bula climatică a UE

Majoritatea celor 27 de guverne ale Uniunii Europene au convenit asupra unor noi obiective de reducere a poluării, dar numai prin slăbirea legilor existente și încetinirea eforturilor interne menite să reducă tocmai această poluare.

Compromisul a fost întâmpinat cu ușurare de oficialii Comisiei Europene, deoarece se temeau de un eșec în ajunul negocierilor climatice COP30 ale ONU din Brazilia.

Într-un interviu acordat Politico, șeful Comisiei pentru climă, Wopke Hoekstra, a fost sincer în privința realităților politice și economice care au întărit criticile aduse agendei ecologice: costurile ridicate ale energiei, ascensiunea populiștilor de dreapta și scăderea încrederii în industrie.

Acordul final privind obiectivul obligatoriu pentru 2040 nu a atins reducerea cu 90% a poluării interne sub nivelurile din 1990, deși președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, o stabilise ca angajament ecologic cheie în campania sa de realegere.

În schimb, s-a convenit asupra unei reduceri cu 85 % a emisiilor interne până în 2040. Guvernele intenționează să atingă restul de 5 puncte procentuale plătind alte țări pentru a reduce poluarea în numele blocului, un sistem de achiziții cunoscut sub numele de credite de carbon. Italia, susținută de Polonia și România, a condus o minoritate de blocare care a refuzat să cedeze până când nu i s-au acordat concesii cheie privind legile climatice existente.

„Lipsă de  viziune”, a fost evaluarea lui Diederik Samsom, unul dintre principalii arhitecți ai European Green Deal în timpul primului mandat al lui von der Leyen. Este puțin probabil ca creditele de carbon să fie utilizate, deoarece  ar costa la fel de mult ca reducerea emisiilor la nivel național.

„În loc de protecția climei, ajungem la o autoamăgire politică”, subliniază Michael Bloss, europarlamentar german din partea Verzilor.

Miniștrii au stabilit să amâne cu un an introducerea sistemului UE de stabilire a prețurilor pentru emisiile de carbon provenite din încălzire și combustibili, cunoscut sub numele de ETS2. Și au solicitat extinderea utilizării biocombustibililor și a altor combustibili cu emisii reduse de carbon în viitor, ceea ce ar putea slăbi legea UE care interzice vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină începând din 2035.

Această interdicție a provocat furia partidelor de dreapta din Cehia, Polonia și  Italia. În Franța, Jordan Bardella, unul dintre liderii partidului Rassemblement National, dorește abrogarea legii.

„Interdicția UE din 2035 pune în pericol sute de mii de locuri de muncă”, a declarat Markus Söder, liderul Uniuniunii Social Democrate din Bavaria,  avertizând asupra „colapsului iminent” al industriei auto germane.