AcasăDIVERSECercetătoarea care transformă datele biologice în instrumente pentru prevenirea bolilor vine la...

Cercetătoarea care transformă datele biologice în instrumente pentru prevenirea bolilor vine la București, la Congresul Internațional de Longevitate

Pe 11 noiembrie, în cadrul Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, la București, va fi prezentă Dr. Amy Morgan, lector în biochimie la University of Salford, Marea Britanie. Face parte din noul val de cercetători care pun accent nu doar pe înțelegerea îmbătrânirii, ci pe detectarea timpurie și prevenirea bolilor care apar odată cu vârsta, înainte ca acestea să se manifeste clinic.

Misiunea sa este clară: dezvoltarea unor instrumente precise de diagnostic, capabile să surprindă primele semne ale dezechilibrelor biologice, pentru a putea interveni din timp și pentru a extinde perioada vieții trăită în stare de sănătate. Congresul Internațional de Longevitate deschide Longevity Expo Forum Fest și aduce față în față cercetarea de frontieră și practica medicală, cu un obiectiv limpede: mai mulți ani trăiți în formă, nu doar mai mulți ani pe hârtie.

Tema pe care Dr. Amy Morgan o va susține la București – „Modelarea biomarkerilor bolilor asociate vârstei pentru promovarea longevității” – arată cum medicina se îndreaptă spre o etapă în care diagnosticul devine anticipativ, iar prevenția nu mai este un sfat general, ci un plan personalizat, măsurabil și adaptat fiecărei persoane. Mesajul ei este limpede: dacă înțelegem mecanismele invizibile care încep să se formeze în organism înainte de apariția bolilor, atunci putem interveni la timp, iar longevitatea sănătoasă devine un rezultat, nu o întâmplare.

Daniel Baluta

Cercetarea Dr. Amy Morgan se află la intersecția dintre biochimie, metabolomică și modelare matematică. În loc să analizeze bolile doar în momentul în care se manifestă, ea urmărește cum se schimbă organismul în profunzime pe măsură ce îmbătrânim – de la modul în care sunt procesate grăsimile în sânge, la felul în care inflamația cronică se instalează lent, fără simptome evidente. Prin metode inovatoare de modelare computațională, Morgan reușește să vizualizeze, ca într-o hartă, rețelele biochimice ale corpului și să identifice momentele-cheie în care echilibrul metabolic se rupe. Această perspectivă nu poate fi obținută prin analize obișnuite și oferă medicilor o nouă capacitate: aceea de a anticipa, nu doar de a trata.

O parte importantă a cercetărilor sale se concentrează asupra metabolismului colesterolului, pentru că modul în care organismul gestionează lipidele este profund legat de bolile cardiovasculare – principala cauză de mortalitate la nivel global. Prin simulări matematice, Dr. Morgan arată cum dieta, greutatea corporală, inflamația și predispozițiile genetice influențează metabolismul odată cu înaintarea în vârstă și identifică unde și când pot apărea riscuri. În același timp, ea studiază fenomenul numit „inflammaging” – inflamația cronică discretă, dar persistentă, care se instalează odată cu îmbătrânirea și contribuie la apariția bolilor cardiovasculare, neurodegenerative și osoase, precum osteoporoza. În proiectele sale, modelarea matematică devine un instrument de predicție, care poate spune din timp cine este în pericol de a dezvolta o boală și cum poate fi prevenită deteriorarea.

Alături de Amy Morgan, pe scena Congresului Internațional de Longevitate vor urca cercetători și lideri științifici din cele mai influente centre universitare din lume. Printre aceștia se numără: Sara Hagg (Institutul Karolinska, Suedia), Patrick Paine (Harvard Medical School), João Pedro de Magalhães (Universitatea din Birmingham, cunoscut pentru studiile despre balena de Groenlanda și șobolanul-cârtiță golaș), și Mark Tomás McAuley (University of Salford), care cercetează legăturile dintre inflamație, metabolism și epigenetică. Dimensiunea de inovație terapeutică este reprezentată de Aubrey de Grey, unul dintre cei mai influenți promotori ai teorii rejuvenării biologice, și de Luisa Baca (National Institute on Aging, SUA), specialistă în mecanismele prin care îmbătrânirea modifică ritmul cardiac. Componenta clinică și algoritmică este completată de Raghav Sehgal (Yale), cu modele multi-sistemice ale îmbătrânirii, iar partea de politici publice și etică de Ilia Stambler și Alexander Tietz-Latza, promotori ai dreptului la longevitate sănătoasă ca parte a drepturilor omului.

Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea aduce la București cercetarea de frontieră în domeniul longevității, într-un moment în care știința demonstrează că vârsta biologică poate fi măsurată, iar procesul de îmbătrânire poate fi influențat. România se află în poziția de a integra perspectiva longevității sănătoase în strategiile naționale prin intermediul Congresului Internațional de Longevitate, care va avea loc marți, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României.

 

author avatar
Andrei Coman
31 afisari

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
*** National nu isi asuma continutul comentariilor si isi rezerva dreptul de a NU le publica sau de a le modera. Va rugam sa va exprimati opiniile folosind un limbaj respectuos si civilizat. ***
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

spot_img