Șefa DNA Iași și alți procurori cer salarii mai mari cu 60%. Cum își justifică solicitarea

Șefa DNA Iași și alți procurori cer în instanță majorarea salariilor cu 60%. Nu oricum, ci invocând o discriminare față de procurorii europeni ai EPPO.

Șapte procurori DNA, printre care și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac, au cerut în instanță creșterea cu 60% a salariilor, până la nivelul celor ale procurorilor Parchetului European (EPPO), potrivit publicației Ziarul de Iași. Magistrații anticorupție susțin că desfășoară aceleași activități ca și procurorii europeni, ba chiar că ar avea mai mult de lucru decât cei ai EPPO, și că ar fi vorba de o discriminare salarială. Argumentele aduse de procurorii DNA nu au avut însă succes în fața judecătorilor, Tribunalul respingându-le acțiunea. Au făcut, însă, apel la decizie.

În plângerea depusă la Tribunal, procurorii au cerut instituției la care lucrează plata diferenței dintre salariile lor și cele achitate procurorilor europeni delegați din România, începând de la data de 1 iunie 2021 (data la care EPPO a intrat în funcțiune) și plata salariilor majorate pe viitor, notează sursa citată.

Ei au argumentat că că EPPO și DNA sunt organizate similar, că procurorii români delegați în cadrul EPPO sunt selectați din cadrul magistraților autohtoni și au aceleași calificări și experiență. În plus, cauzele instrumentate de EPPO în România sunt judecate tot de instanțele naționale. Procurorii DNA au subliniat și că mediul de lucru și condițiile sunt aceleași.

Argumentul „eficienței”

În susținerea cererii lor, procurorii DNA au comparat volumul de muncă al instituției cu cel al Parchetului European. Astfel, în 2023 au fost instrumentate 1.431 de dosare privind fraudele la regimul fondurilor europene. Dintre acestea, 636 au fost soluționate de procurorii DNA, notează aceeași sursă. Alte 186 de cauze au fost înaintate către EPPO.

„Se constată că ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO şi că numărul cauzelor evocate (preluate, n.r.) de procurorii europeni delegați din România este în medie sub o tremie din cele care-i sunt înaintate de DNA. În ceea ce privește finalitatea activității de urmărire penală, ponderea totală a rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii europeni delegați din România este de sub 10% raportat la cele întocmite de procurorii din cadrul DNA pe acelaşi specific de infracţiuni”, au arătat procurorii DNA.

Ce salarii au procurorii

Cu alte cuvinte, procurorii DNA aveau mult mai mult de lucru decât cei ai EPPO. O situație asemănătoare s-a înregistrat și în anii 2021 și 2022. Procurorii DNA nu au solicitat angajarea de anchetatori suplimentari, pentru a se reduce aglomerarea cu dosare. În schimb, ei au arătat că procurorii europeni primesc salarii cu aproximativ 60% mai mari decât cei ai DNA, cu aceeași vechime.

Un procuror DNA cu vechime de 15-20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european primește 32.000 lei. Această diferență de salarizare este considerată ca discriminatorie.

Decizia Tribunalului

Magistrații Tribunalului Iași au analizat dosarul și au respins cererea procurorilor DNA. Ei au făcut referire la Regulamentul UE în baza căruia a fost înființat Parchetul European.

„Salarizarea procurorilor europeni delegați nu este stabilită prin Legea-cadru nr. 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, n.r.), ci prin contractul încheiat cu Parchetul European, drepturile salariale ale acestora sunt suportate din bugetul EPPO și nu din bugetul autorităților naționale, iar contractul conține clauze financiare și de responsabilitate specifice funcționării unei structuri europene autonome. Această diferență fundamentală între regimul numirii și al salarizării procurorilor europeni delegați față de procurorii naționali exclude orice posibilitate de comparabilitate sub aspectul drepturilor salariale”, au arătat judecătorii.

Nemulțumiți de decizie, reclamanții au contestat hotărârea Tribunalului. Dosarul a intrat pe rolul Curții de Apel, instanță ce urmează să stabilească primul termen de judecată a apelului.