Statele Unite intenționează să retragă o parte din trupele dislocate în România, în cadrul unei revizuiri strategice a prezenței militare globale. Măsura, care ar putea afecta până la un batalion din brigada americană de la Marea Neagră, marchează o schimbare semnificativă de priorități către emisfera vestică și regiunea Indo-Pacifică.
Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care stârnește îngrijorare în flancul estic al Europei și o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, notează Kyiv Post.
Potrivit a trei oficiali americani şi europeni care au fost informaţi în legătură cu această decizie, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare.
Surse: Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia
Într-o declarație acordată marți publicației Kyiv Post, oficialii – toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial – au declarat că reducerea trupelor nu se așteaptă să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, au insistat că măsura nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru publicația citată.
Motivul din spatele reducerilor este legat de o inițiativă mai amplă a Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific.
Aceasta se aliniază cu revizuirea în curs a posturii forțelor de la Pentagon, care examinează cu atenție misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o schimbare către emisfera vestică și Indo-Pacific – punctul central al competiției și dominației strategice principale a Americii.
Ce spune un colonel american în retragere
Totuși, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, momentul este considerat de unii ca fiind precar – remarcă aceeași sursă.
De asemenea, publicația citează opinia colonelului american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiţii în apărare a NATO, potrivit căruia „nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Publicația menţionează, totodată, că, într-un gest major de asigurare faţă de unul dintre cei mai fideli aliaţi europeni ai Americii, preşedintele Trump s-a întâlnit recent cu noul preşedinte al Poloniei, Karol Nawrocki, şi a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii lor, Trump ar fi declarat că SUA „nici măcar nu s-a gândit” la retragerea soldaților din țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Această promisiune a adus o oarecare ușurare la Varșovia.
Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani prin rotație, precum şi cartierul general al Corpului V dislocat anterior.
Prima reacție a MApN
În contextul informațiilor apărute cu privire la retragerea unor soldați americani din România, a apărut și o primă reacție de la nivelul MApN.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat oficial printr-un comunicat că România a fost informată despre decizia Statelor Unite de a redimensiona o parte din trupele americane dislocate pe flancul estic al NATO.
„Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.
Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.
Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, a transmis MApN miercuri, 28 octombrie, într-un comunicat.
Potrivit MApN, „decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”.
