La Bruxelles predomină frica - cele mai urgente amenințări implică trei oameni puternici care privesc Europa cu dispreț sau ostilitate: președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Xi JinpingBruxelles – sediul Uniunii Europene și al NATO – pare un oraș care se pregătește de război.
Desigur, persistă vechile defecte ale guvernanței paneuropene: discursuri insipide, birocrație și compromisuri de tipul „câte ceva pentru toată lumea”.
Totuși, s-a produs o schimbare radicală – predomină frica. Cele mai urgente amenințări implică trei oameni puternici care privesc Europa cu dispreț sau ostilitate: președinții Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping.
Bruxelles a ajuns la o concluzie sumbră: niciunul dintre acești oameni puternici nu este ghidat de ceva care să semene cu valorile europene.
Pe 13 octombrie, șeful agenției de informații externe a Germaniei a declarat în fața parlamentului că Rusia este hotărâtă să-și extindă influența în Europa și „nu va ezita să intre într-o confruntare militară directă cu NATO, dacă va fi necesar”.
Putin reușește să-i schimbe opiniile lui Trump privind războiul din Ucraina. Rusia descurajează SUA să impună noi sancțiuni – sau să trimită arme mai puternice Kievului – prin menținerea unor speranțe de pace, în timp ce își intensifică atacurile.
Incursiunile dronelor și avioanelor ruse în spațiul aerian al NATO nu sunt întâmplătoare și nici nu au ca scop simpla provocare sau hărțuire. Putin testează alianța, mărind miza treptat pentru a vedea ce reacție va primi.
Pe măsură ce incidentele atribuite Moscovei se înmulțesc, europenii își dau seama că, la mai bine de trei ani de la invazia Rusiei, războiul depășește granițele Ucrainei.
Pentru Putin, adevăratul premiu nu este victoria ”operațiunii speciale”, ci distrugerea NATO și prăbușirea ordinii conduse de SUA care au susținut Europa din 1945.
Trump nu a făcut o schimbare radicală de politică, așa cum sperau liderii europeni. Dimpotrivă, transmite Rusiei – și NATO – că nu va răspunde la actuala serie de provocări rusești din Europa.
Țările europene nu au de ales decât să-și regândească strategiile de apărare. Un conflict cu Rusia nu va fi de tipul războiului de tranșee, ci un război cu drone, așa cum se vede din ce în ce mai des în Ucraina.
Sistemele de apărare aeriană învechite ale Europei nu sunt echipate pentru a face față acestei situații, ceea ce înseamnă că trebuie să se bazeze din nou pe umbrela de securitate a SUA, care se retrage.
Pe de altă parte, Xi folosește controlul asupra mineralelor rare și a altor resurse critice pentru a câștiga războiul comercial cu America, dar tratează întreprinderile europene drept victime colaterale și Europa ca o piață subjugată Chinei.
