În război cu Ursula. Parlamentarii forțează menținerea termocentralelor pe cărbune

Ca să evite colapsul energetic, în condițiile în care Comisia Europeană nu acceptă prelungirea funcționării termocentralelor pe cărbune, parlamentarii au depus un proiect de lege la Senat prin care se stabiliește funcționarea centralelor până la sfârșitul anului 2031. Calendarul închiderii termocentralelor și a minelor este total rupt de realitate, au avertizat inițiatorii proiectului legislativ. Aceștia au mai semnalat că respectarea obligațiilor impuse de la Bruxelles ar însemna și o catastrofă socială.

Ordonanța decarbonizării, emisă de Guvernul Ciucă, cu ministrul Energiei de la acea dată, Virgil Popescu, a prevăzut termene absolut nerealiste pentru închiderea termocentralelor pe cărbune. Astfel, în timp ce România și-a asumat scoaterea din exploatare a 4.920 MW pe cărbune până cel târziu în anul 2032, din care o cantitate de 3.780 MW până la sfârşitul anului 2025, Germania va renunța la cărbune până în 2038, Cehia, până în 2033, iar Polonia, până în 2049.

”Retragerea din exploatare şi închiderea capacităţii energetic totale instalate pe bază de lignit şi huilă de 4.920 MW, încetarea producţiei de lignit şi huilă, executarea lucrărilor de punere în siguranţă şi a lucrărilor de închidere şi ecologizare pentru cariere şi mine conform calendarului promovat prin OUG 108/2022 au fost mereu nerealiste. Astfel, în acest moment ne aflăm în faţa unei veritabile tragedii pentru sectorul energetic din România şi pentru toţi lucrătorii din acest sector care depind, în mod direct, de minele, carierele şi capacităţile de producţie ce urmează a fi închis conform unui calendar rupt de realitate”, se precizează într-un proiect legislativ inițiat de parlamentarii AUR. Aceștia consideră că România şi-a asumat îndeplinirea unor măsuri de decarbonizare care, la acest moment, nu pot fi atinse.

Centralele pe gaze, utopice din start

Prin această asumare, România a primit finanţarea pentru realizarea de investiţii în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie. Cele două proiecte principale, Işalniţa şi Turceni, ar fi trebuit să fie puse în funcţiune în 2026, în conformitate inclusiv cu prevederile OUG nr. 108/2022, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult de atât, proiectele de construire a centralelor pe gaze de la Işalniţa şi Turceni nu se află nici măcar în derulare, iar termenele pentru depunerea ofertelor în vederea proiectării și construirii centralelor au fost ultima dată prelungite pentru luna noiembrie, semnalează inițiatorii proiectului de act normativ.

”Este imposibil ca proiectele de la Işalniţa şi Turceni fie realizate pentru anul 2026. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a venit cu nicio măsură de devansare a termenelor de închidere a capacităţilor energetice pe cărbune”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ. În fapt, cu sau fără bâlbele și incompetența mai degrabă mimate, construirea unor centrale pe gaze într-un termen atât de scurt era, practic, imposibilă, numai pentru achiziția turbinelor de gaze fiind necesari 5 ani.

O problemă de securitate națională

Scoaterea din funcţiune la sfârşitul acestui an a capacităţilor de producţie de energie electrică prevăzute de OUG nr. 108/2022 nu reprezintă doar o decizie economică sau administrativă, ci o problemă de securitate naţională, cu implicaţii majore asupra stabilităţii sistemului energetic al României, susțin parlamentarii. Aceștia avertizează că România are responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu interesul național și că renunțarea la aceste capacități, fără alternative fiabile, disponibile şi stabile în exploatare, ar echivala cu cedarea unui instrument strategic, cu efecte directe negative asupra securităţii naţionale, economice şi chiar sociale. Astfel, parlamentarii au trecut în proiectul de lege ca termocentralele pe cărbune să fie menținute până la sfârșitul anului 2031, același termen fiind instituit și pentru finalizarea centralelor pe gaze.