Inflația în România rămâne la 9,9% în septembrie. Fructele, lactatele și energia electrică, cele mai mari scumpiri

Inflația în România s-a menținut în septembrie sub pragul de 10%, cu o rată anuală de 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Deși procentul pare stabil, realitatea din coșul de cumpărături arată o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la fructele proaspete, unde prețurile au urcat cu peste 32%.

Inflația în România: fructele și produsele de bază, mai scumpe cu până la 30% față de anul trecut

În ultimele luni, prețurile alimentelor de bază au continuat să crească semnificativ. În topul scumpirilor se află fructele proaspete, cu un salt de peste 32% față de toamna trecută. Un kilogram de mere costă între 4 și 10 lei, iar strugurii au ajuns la 15 lei kilogramul.

Nici lactatele sau uleiul nu s-au lăsat mai prejos. Laptele de vacă, uleiul și margarina sunt mai scumpe cu peste 10%, iar prețurile la carne și brânzeturi au urcat și ele vizibil. Pentru gospodăriile care pregătesc cămara de toamnă, cheltuielile sunt acum cu zeci de lei mai mari decât în 2024.

„Oamenii cumpără mai puțin. Nu mai iau să rămână, iau doar strictul necesar”, a declarat o femeie, reflectând tendința generală de reducere a consumului.

Inflația din România se resimte puternic și în energie, transport și servicii

Scumpirile nu se limitează doar la alimente. Energia electrică costă acum cu 69% mai mult față de anul trecut, ceea ce a generat creșteri în lanț în toate sectoarele economice.

Serviciile au devenit și ele mai costisitoare. Potrivit datelor INS, industria cosmetică, service-urile auto și transporturile se numără printre domeniile cu cele mai mari creșteri de prețuri.

În același timp, consumul a scăzut drastic. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o dinamică negativă de -2,1%, după ce în lunile anterioare creșterea era de peste 3%.

Economiștii avertizează: puterea de cumpărare scade, iar piața se autoreglează

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat că scăderea consumului este un semnal că economia începe să se autoregleze. „Datele de la INS confirmă legătura tot mai clară dintre puterea de cumpărare și inflație. Comercianții au înțeles că, dacă ridică prea mult prețurile, marfa rămâne nevândută. Prețurile funcționează ca un elastic; dacă tragi prea tare, se rupe”, a declarat Negrescu.

Această „autoreglare” a pieței ar putea tempera în lunile următoare creșterile bruște de prețuri, însă impactul resimțit de consumatori rămâne unul semnificativ.