Crește numărul refugiaților ucraineni. În România, se apropie de 200.000

Numărul cetățenilor ucraineni care vin în statele UE a continuat să crească și în luna august, ajungându-se la un total de peste 4,7 milioane. Și în România, numărul acestora a crescut, apropiindu-se de 200.000 și plasând țara noastră pe locul 5 în Uniunea Europeană  la destinațiile alese de ucraineni. Aproape 1,2 milioane dintre refugiații din Ucraina sunt bărbați adulți, arată Eurostat. 

Potrivit datelor publicate de Eurostat, la 31 august 2025, 4,37 milioane de cetățeni din afara UE, care au fugit din Ucraina ca urmare a războiului, se aflau sub protecție temporară în UE. La sfârșitul lunii august 2025, numărul de persoane aflate sub protecție temporară raportat la populația UE era de 9,7 la 1.000 de persoane la sfârșitul lunii august 2025, raportul dintre beneficiarii de protecție temporară din Ucraina și populație fiind cel mai mare în Cehia (35,4 la 1.000 de persoane), devansând Polonia (27,3) și Estonia (25,4). La sfârșitul lunii august 2025, țările UE care găzduiau cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară din Ucraina erau Germania (1.210.515 persoane), Polonia (995.925), Cehia (385.655), Spania (244.165) și România (192.835).

Comparativ cu sfârșitul lunii iulie 2025, numărul de persoane din Ucraina aflate sub protecție temporară la sfârșitul lunii august a crescut cu 30.980 în întreaga UE (+0,7%). Acest număr a crescut în 25 de țări ale UE, cele mai mari creșteri absolute fiind observate în Germania (+6.800; +0,6%), Cehia (+5.175; +1,4%) și România (+2.370; +1,2%). 98,4% dintre persoanele care fugiseră din Ucraina și se aflau sub protecție temporară în UE la sfârșitul lunii august 2025 erau ucraineni. Printre alți cetățeni din afara UE aflați sub protecție temporară, principalele țări de cetățenie erau Rusia (12.316; 0,3%), Nigeria (4.809; 0,1%) și Azerbaidjan (4.296; 0,1%).

Bărbații fug de război

La sfârșitul lunii august 2025, femeile adulte reprezentau 44,6% dintre persoanele aflate sub protecție temporară, 54,6% dintre acestea având vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Minorii reprezentau aproape o treime (31,1%), în timp ce bărbații adulți reprezentau aproape un sfert (24,3%). Proporțiile de băieți și fete sub 18 ani erau de 16,4%, respectiv 14,8%.

Pe bază trimestrială, ponderea deciziilor de protecție temporară pentru femeile adulte (44,0%) a crescut cu 2,7 puncte procentuale (pp) în trimestrul 2 din 2025. Aceasta a marcat cea mai mare proporție trimestrială pentru femeile adulte de la trimestrul 2 din 2023. În schimb, ponderea deciziilor acordate minorelor (25,6%) și bărbaților adulți (30,4%) în trimestrul 2 din 2025 a scăzut cu 0,2 pp, respectiv 2,5 pp. În august 2025, ponderea lunară a femeilor adulte în rândul persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară a fost de 38,7%, o scădere de 3,0 pp față de iulie 2025. În aceeași perioadă, ponderea minorilor a crescut cu 1,8 pp, ajungând la 32,5%, în timp ce ponderea bărbaților adulți a scăzut cu 1,2 pp, ajungând la 28,8%.

Crește migrația

Comparativ cu trimestrul 1 din 2025, numărul de decizii noi a crescut cu 11.740 (+8,5%). Dintre cele 27 de țări ale UE, s-a observat o creștere în timpul trimestrului 2 din 2025 în 13 țări, cele mai mari 3 creșteri absolute fiind înregistrate în Cehia (+5.395), Grecia (+2.365) și Bulgaria (+2.075), în timp ce în Malta nu s-a observat nicio modificare. 13 țări ale UE au emis mai puține decizii de acordare a protecției temporare în trimestrul 2 din 2025 decât în trimestrul 1 din 2025, cele mai mari 3 scăderi  înregistrându-se în Spania (-1.630), Danemarca (-705) și Belgia (-545). În august 2025, au fost emise 53.070 de noi decizii care acordă protecție temporară în UE, reprezentând al doilea cel mai mare număr lunar de noi decizii înregistrate de la începutul anului, chiar dacă acesta marchează o scădere de 15,3% față de iulie 2025. Dintre cele 27 de țări ale UE, 23 de țări au emis mai puține decizii în august comparativ cu iulie 2025. Cele mai mari 3 scăderi au fost observate în Cehia (-2.565), Germania (-1.825) și Polonia (-1.765). 4 țări ale UE au emis mai multe decizii în august decât în iulie 2025, cele mai mari 3 creșteri fiind observate în Suedia (+245), România (+155) și Italia (+135).