Magistrații arată pisica politicienilor și ies la atac în ceea ce s-ar putea numi deja „războiul pensiilor speciale”. CSM a criticat din nou, de această dată miercuri, reforma pensiilor magistraților inițiată de Guvernul Bolojan.
Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat miercuri „luări de poziție ale factorului politic” și „campanii mediatice” care, spun reprezentanții CSM, „au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”.
Reprezentanții Consiliului au criticat, o dată în plus, Guvernul, după ce a inițiat reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Citiți și: Republica Specialilor: magistrații vor pensii, Nicușor – controlul SRI și SIE!
Comunicatul CSM, prin intermediul căruia forul anunță că „va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenței justiției și a statutului magistraților”, vine în ziua în care Curtea Constituțională a amânat pentru a doua oară o decizie privind reforma pensiilor magistraților.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă, miercuri, că „autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională”, fiind arătați cu degetul politicienii care ar refuza dialogul şi au iniţiat demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor.
CSM: Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorității judecătorești
„Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situație de o gravitate excepțională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenți ai factorului politic la adresa sistemului judiciar, care au culminat cu inițierea și adoptarea demersului legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor.
În mai multe rânduri Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”, susțin reprezentanții CSM, în comunicatul făcut public miercuri, 8 octombrie.
Potrivit CSM, factorul politic a perseverat „în atitudinea de sfidare a autorității judecătorești, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog și cooperare”.
„Aspectele semnalate de Consiliu sunt în continuare de actualitate, întrucât niciuna dintre cauzele care au generat reacția sistemului judiciar nu a fost înlăturată, neexistând vreo preocupare cu privire la impactul demersurilor factorului politic asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.
În mod regretabil, în pofida perioadei de timp semnificative trecute de la reacția fermă a sistemului judiciar, factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorității judecătorești, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog și cooperare onestă cu reprezentanții acesteia, ci dimpotrivă continuând în aceeași retorică a culpabilizării magistraților români”, susțin reprezentanții CSM.
O nouă amânare la CCR
Curtea Constituțională a amânat din nou, miercuri, o decizie cu privire la proiectul legislativ referitor la pensiile de serviciu ale magistraților.
Această reformă a pensiilor magistraților vine cu creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, dar există o perioadă tranzitorie de 10 ani. De asemenea, reforma propusă conține și creșterea vechimii în sistem de la 25 la 35 de ani.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea, la acea dată, șeful Guvernului.
