Banca Mondială dă de pământ cu universitățile din Europa. Scot analfabeți funcționali

Calitatea educației în Europa, la toate nivelurile, a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani, a atras atenția Banca Mondială. Mai mult, potrivit unui raport al instituției, calitatea scăzută a învățământului superior este reflectată de performanța relativ slabă la testele de abilități cognitive în rândul adulților cu studii superioare. În cazul în care învățământul superior este de calitate scăzută, adulții cu studii superioare au performanțe mai slabe la alfabetizare, aritmetică și rezolvarea problemelor decât în ​​țările cu instituții de învățământ superior mai bune.

Un raport devastator al Băncii Mondiale dă de pământ, politicos, cu sistemul de învățământ din Europa. Chiar dacă exceptează oarecum statele cu venituri foarte mari, analiza arată că, în ultimul deceniu, calitatea educației a scăzut la toate nivelurile, atât în UE, cât și în întreaga Europă.

Performanța elevilor din Europa și Asia Centrală a scăzut semnificativ după pandemia de Covid-19, chiar și în rândul elevilor cu cele mai bune performanțe din regiune, semnalează Banca Mondială. Într-un capitol dedicat sistemului de învățământ din Europa și Asia Centrală (ECA), Banca Mondială consideră că este nevoie de construirea unei forțe de muncă mai calificate și mai adaptabile. Elevii înscriși în învățământul profesional, care reprezintă aproape jumătate din populația școlară din învățământul liceal și care provin în mare parte din medii defavorizate, au performanțe slabe la materii de bază, cum ar fi cititul și matematica. Avantajul pe piața muncii pe care absolvenții de învățământ profesional îl au la începutul vieții lor profesionale se disipă rapid, pe măsură ce abilitățile profesionale pe care acești elevi le dobândesc devin învechite din cauza schimbărilor tehnologice.

Capturare academică

Mai mult, calitatea învățământului superior în Europa și Asia Centrală (ECA) este deosebit de îngrijorătoare. Țările ECA par să aibă o calitate a învățământului superior mai scăzută decât cea justificată de calitatea învățământului primar și secundar, ceea ce indică faptul că învățământul superior din regiune are performanțe sub așteptări în raport cu tendințele globale.

”Capturarea academică – universitățile prioritizând interesele politice sau de afaceri în detrimentul excelenței academice – finanțarea inadecvată, programa învechită, lipsa infrastructurii moderne și proliferarea instituțiilor de învățământ terțiar se numără printre principalele cauze ale calității slabe a universităților. Calitatea scăzută a învățământului superior este reflectată de performanța relativ slabă la testele de abilități cognitive în rândul adulților cu studii superioare. În cazul în care învățământul superior este de calitate scăzută, adulții cu studii superioare au performanțe mai slabe la alfabetizare, aritmetică și rezolvarea problemelor decât în ​​țările cu instituții de învățământ superior mai bune”, se arată în raportul Băncii Mondiale. Calitatea slabă a educației poate duce nu numai la pierderi de productivitate, ci și la alocarea greșită a competențelor. Supracalificarea este predominantă în multe țări ECA. Aproximativ 39-53% din forța de muncă din țările ECA are o diplomă de studii superioară celei necesare pentru locul de muncă. Această cifră este mult mai mare decât cele 20% din țările UE cu venituri mari.

Reformă totală în universități

Printre recomandările Băncii Mondiale se numără îmbunătățirea calității educației, în special în ceea ce privește competențele fundamentale și socio-emoționale.

”Este important ca reformele educaționale să contribuie la asigurarea faptului că toți elevii dobândesc competențe esențiale, cum ar fi alfabetizarea și abilitățile numerice, într-un stadiu incipient. Astfel de competențe sunt deosebit de critice, având în vedere creșterea automatizării și complexitatea tot mai mare a sarcinilor”, susțin experții Băncii Mondiale. Totodată, aceștia consideră necesară îmbunătățirea calității și eficienței învățământului superior, consolidarea universităților (fuziunea a două sau mai multe instituții într-o singură entitate) putând aborda scăderea numărului de studenți înscriși și necesitatea unei calități educaționale îmbunătățite. ”Consolidarea poate realiza economii semnificative de costuri prin eliminarea structurilor administrative duplicate și optimizarea infrastructurii. De asemenea, facilitează eficientizarea programelor de învățământ, concentrând resursele pe cursuri de înaltă calitate și la mare căutare. Universitățile trebuie, de asemenea, să își îmbunătățească managementul și să își sporească autonomia”, se mai precizează în raport.