Multiplicarea zborurilor cu drone în Polonia, România și incursiunea avioanelor de vânătoare rusești în spațiul aerian estonian alimentează dezbaterea privind natura și gravitatea amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru continentul europeanMultiplicarea zborurilor cu drone în Polonia, România și incursiunea avioanelor de vânătoare rusești în spațiul aerian estonian alimentează dezbaterea privind natura și gravitatea amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru continentul european.
Pe măsură ce incidentele atribuite Moscovei se înmulțesc, europenii își dau seama că, la mai bine de trei ani de la invazia Rusiei, războiul depășește granițele Ucrainei.
Deși Franța nu este vizată de aceste incursiuni, Emmanuel Macron a vorbit despre o „confruntare permanentă” cu Rusia, pe care o consideră „pe lângă terorism”, ca fiind „cea mai mare amenințare structurală pentru europeni”, potrivit Le Monde. „Dronele pot fi distruse, punct”, a declarat președintele francez, însă s-a abținut să vorbească despre „război” între Rusia și Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, refuză să spună că Rusia intenționează să testeze Alianța Atlantică prin incursiuni cu drone sau survolarea spațiului aerian estonian, ceea ce cred totuși foarte mulți responsabili și experți. Alexus Grynkewich, comandantul forțelor aliate din Europa, în cadrul NATO, a reamintit astfel că „Rusia a căutat întotdeauna să profite de Alianță”, în special în „domeniul cognitiv și mental”.
Rusia a devenit expertă în arta provocărilor de tot felul, cu scopul de a manipula opinia publică, de a perturba procesele electorale și decizionale, având ca obiectiv final slăbirea capacităților militare ale țărilor NATO.
Polonia va doborî orice obiect care încalcă spațiul aerian național, inclusiv avioanele de vânătoare rusești, a anunțat premierul Donald Tusk. Aceeași determinare se manifestă și în Danemarca, deși avertismentele guvernului suscită dezbateri aprinse pe plan intern. Încă din 23 septembrie, a doua zi după survolarea aeroportului din Copenhaga de către drone, prim-ministrul Mette Frederiksen a denunțat „cel mai grav atac comis vreodată împotriva unei infrastructuri daneze” și a susținut că Rusia reprezintă o amenințare pentru securitatea Europei.
”Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai suntem”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz în marja unui eveniment la Dusseldorf, pe 29 septembrie. O frază reluată acum de jumătatea conservatoare a coaliției de la Berlin. Ministrul apărării, Boris Pistorius, pledează pentru „examinarea situației cu luciditate și calm: până în prezent, dronele observate nu au reprezentat o amenințare concretă”.
În Belgia, unde o bază militară a fost survolată de aproximativ cincisprezece drone neidentificate în noaptea de joi, 2 octombrie, spre vineri, 3 octombrie, autoritățile se străduiesc să nu alarmeze populația. Ministrul apărării, Theo Francken, nu a arătat cu degetul spre Rusia, dar a evocat, duminică, posibilitatea unei acțiuni conduse de „intermediari” legați de Moscova.
