Ucrainenii par reticenți să ia în serios afirmația președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căreia „este gata să nu candideze pentru un al doilea mandat, deoarece nu este obiectivul său”.Ucrainenii par reticenți să ia în serios afirmația lui Volodimir Zelenski, de luna trecută, potrivit căreia „este gata să nu candideze pentru un al doilea mandat, deoarece nu este obiectivul său”.
Zelenski a vorbit despre intenția sa de a demisiona când președintele american Donald Trump și consilierii săi repetau argumentul Kremlinului, acuzându-l că este un „dictator” pentru că nu a organizat alegeri.
Constituția ucraineană interzice alegerile în timp de război, cât timp este în vigoare legea marțială, notează Politico. Cu toate acestea, într-o mișcare care probabil avea scopul de a atenua acuzația de autocrat, Zelenski a anunțat în mod dramatic că era „gata” să plece dacă demisia sa ar fi contribuit la asigurarea unui armistițiu cu Rusia și la admiterea Ucrainei în NATO.
”Multe dintre acțiunile lui Zelenski indică exact contrariul”
„Multe dintre acțiunile lui Zelenski indică exact contrariul. Faptele contează, nu vorbele”, subliniază fosta viceprim-ministră a Ucrainei, Ivanna Klympush-Tsintsadze.
Politica partizană revine în forță la Kiev, declanșată de o manevră nechibzuită – și în cele din urmă abandonată, sub presiunea internă și internațională – întreprinsă în vară de Zelenski pentru a încerca să le retragă independența celor două agenții anticorupție cheie, tocmai când ambele începeau să ancheteze cu seriozitate persoanele din interiorul biroului prezidențial.
Acum, rivalii lui Zelenski consideră că el se pregătește pentru scrutinul viitor, asigurându-se că opoziția este dezavantajată.
Războiul juridic împotriva oponenților, care implică adesea acuzații de trădare și legături nefaste cu Rusia, nu este o tactică nouă. La scurt timp după alegerea lui Zelenski în 2019, au fost deschise peste 20 de dosare penale, inclusiv unul pentru înaltă trădare împotriva celui pe care l-a învins, Petro Poroșenko, fostul președinte ucrainean.
Și în februarie, Zelenski a semnat un decret de sancționare a lui Poroșenko – înghețându-i efectiv activele din Ucraina și împiedicându-l să efectueze tranzacții financiare – ceea ce a stârnit critici și acuzații de vânătoare de vrăjitoare „motivată politic”.
Activiști proeminenți ai societății civile susțin că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) este folosit într-o campanie de intimidare împotriva organismelor anticorupție – chiar dacă și-au recăpătat indepedența – și pentru a bloca investigațiile asupra oficialilor din anturajul președintelui.
Alții indică o creștere a operațiunilor SBU asupra câtorva generali acuzați de neglijență în primele luni ale războiului drept dovada temerilor biroului prezidențial cu privire la o provocare electorală din partea fostului comandant al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, considerat principalul potențial adversar al lui Zelenski.
Un sondaj realizat de Rating Sociological Group sugerează că actualul președinte ar obține 35,2% din voturi, iar Zalujnîi 25,3%.
Zelenski are toate motivele să nu se încheie conflictul cu Rusia. Rămânerea sa în funcție, conform Constituției ucrainene, îi asigură siguranța că nu va fi arestat pentru matrapazlâcurile făcute în timpul mandatului său.