Pe tot cuprinsul Europei, în timp ce războiul din Ucraina continuă să facă ravagii și sprijinul militar al Statelor Unite este incert, numeroase guverne se confruntă cu alegeri bugetare dificilePe tot cuprinsul Europei, în timp ce războiul din Ucraina continuă să facă ravagii și sprijinul militar al Statelor Unite este incert, numeroase guverne se confruntă cu alegeri bugetare dificile.
Pe de o parte, în cadrul summitului NATO, au promis o creștere istorică a bugetelor militare, până la 3,5 % din produsul intern brut – și chiar 5 % dacă se includ toate cheltuielile de securitate, față de 2% în prezent. Pe de altă parte, înregistrează deja deficite mari.
Cancelarul german Friedrich Merz a lansat un plan de cheltuieli istoric, deschizând larg robinetele bugetare după decenii de subinvestiții. În total, aproape 1 000 de miliarde de euro ar putea fi deblocați pe parcursul unui deceniu, jumătate pentru apărare, jumătate pentru infrastructură. În schimb, „statul social pe care îl avem astăzi nu se mai poate finanța cu ceea ce producem economic”.
În Franța, fostul prim-ministru François Bayrou a făcut aceeași alegere în proiectul său de buget. În Finlanda, planul de austeritate a redus ajutorul pentru dezvoltare, însă bugetul apărării aproape s-a dublat în patru ani.
În Marea Britanie, investiția în armată nu poate fi finanțată decât prin măsuri dureroase, a recunoscut premierul Keir Starmer. Și a precizat că, ”în momentul de față, apărarea și securitatea poporului britanic trebuie să fie pe primul plan.”
Italia dă dovadă de inventivitate contabilă, incluzând în cheltuielile sale de securitate un pod gigant care va lega continentul de Sicilia. Se discută, de asemenea, includerea în bugetul apărării a cheltuielilor pentru paza de coastă și controlul fiscal, potrivit lui Carlo Bastasin, analist la grupul de reflecție Brookings Institution.
Nu e clar dacă guvernele vor putea finanța în același timp sectorul social și apărarea, dar, în opinia lui Piotr Arak, economist la VeloBank, ”cu siguranță vor cheltui mai mult pentru apărare”, posibil în detrimentul sănătății.
Europa poate plăti pentru ambele și trebuie să o facă, susțin Anton Hemerijck și Manos Matsaganis, autorii cărții ”Who’s Afraid of the Welfare State Now?”.
În orice caz, deciziile vor fi anevoioase. Chiar dacă creșterea bugetelor militare este necesară, demontarea plasei de siguranță socială va duce la inegalități, proteste și ascensiunea partidelor extremiste.
