Avertizare cumplită a Consiliului Fiscal. Datoria publică a României va depăși 100% din PIB

Consiliul Fiscal atrage atenția că datoria publică a România va urca la circa 60% din PIB  în 2025 și va depăși 100% din PIB în 2032. Astfel, în opinia Consiliului, pentru a evita acest scenariu catastrofic, este nevoie de măsuri de ajustare a cheltuielilor, dar și de creștere a veniturilor. În măsurile Guvernului Bolojan nu sunt cuprinse decât majorări de taxe și impozite, care vor exploda în 2026, la care se adaugă liberalizarea prețurilor la energie, cu o inflație galopantă care duce la încasări mai mari în vistieria statului.

Politicile fiscale prociclice din ultimii ani au condus la o creștere accentuată a deficitului bugetar și au pus datoria publică pe o traiectorie ascendentă, susține Consiliul Fiscal, în raportul anual al instituției. Analiza sustenabilității datoriei publice, într-un scenariu de tip no-policy change, indică o dinamică ascendentă amplă a ponderii datoriei publice în PIB: va urca la circa 60% în 2025 și va depăși pragul de 100% în 2032, avertizează Consiliul.

În acest sens, măsurile de corecție bugetară sunt cele care vor putea asigura o traiectori descendentă a datoriei publice. ”În contextul unor majorări ale taxei pe valoarea adăugată, semnificative din punct de vedere al impactului pe inflație, creșterii accizelor, precum și re-liberalizării prețului la energie electrică din iulie 2025 și a celui la gaze naturale din iulie 2026, putem aprecia că valorile deflatorului PIB (indicator ce reflectă modificarea prețurilor bunurilor și serviciilor din componența PIB), atât pentru 2025, cât și pentru 2026, ar putea fi considerabil mai mari, ceea ce ar constitui un element ce ar genera un impact favorabil în ceea ce privește soldul bugetar”, arată Consiliul Fiscal.

Mai exact, majorarea veniturilor la buget se face strict pe seama populației, împinsă tot mai puternic spre o sărăcire cruntă. Ceea ce nu se ia în calcul este că scăderea consumului, care a alimentat major, în ultimii ani, PIB-ul țării, va avea un efect nociv asupra întregii economii, conducând la falimente în lanț ale întreprinderilor.

Veniturile scad

Pe termen mediu, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare fiscal-bugetară și pe partea de venituri, nu este credibilă o ajustare a deficitului bugetar doar pe latura cheltuielilor, balanța riscurilor fiind înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal- bugetar pentru perioada 2026-2028, semnalează Consiliul Fiscal.

”Această observație este cu atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional și provocările mari cu care se confruntă politicile economice, în special în ceea ce privește cheltuielile de apărare și tensiunile comerciale. Totodată, trebuie să fie luate în considerare consecințele unei inevitabile diminuări a aportului fondurilor europene la procesul investițional și la susținerea dezvoltării economice a României”, se precizează în raportul Consiliului Fiscal. Pe lângă gradul de colectare scăzut al contribuțiilor bugetare, pentru care Guvernul Bolojan nu a instituit nicio măsură concretă, blocajul și prăbușirea financiară a țării sunt cauzate de absența măsurilor de relansare economică, singurele, de altfel, care ar putea determina o scădere a datoriei publice.

Nici TVA nu se mai încasează

La nivelul veniturilor bugetare, principala îngrijorare a Consiliului Fiscal este legată de evoluția sub așteptări a încasărilor din TVA (+3,8% față de primele 6 luni ale anului precedent, mult sub ritmul de creștere prevăzut în bugetul inițial de 12,5%), mai ales că acestea reprezintă a doua categorie ca mărime a veniturilor bugetului general consolidat, cu o pondere de 20,4% în totalul veniturilor programate pentru anul 2025.

Pe partea de cheltuieli, principalele îngrijorări sunt legate de creșterea semnificativă a dobânzilor (+43,3% față de perioada similară a anului precedent, substanțial peste creșterea de 15,4% prevăzută în bugetul inițial, evoluție ce reflectă dinamica deficitului bugetar și costurile ridicate de finanțare ale României) și a cheltuielilor cu asistența socială (+15,3%, mult peste ritmul de creștere programat în bugetul inițial de 8,2%, reflectând impactul pe întregul an al măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public începând cu 1 septembrie 2024, precum și compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale), se mai arată în raportul Consiliului Fiscal.