Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, se teme că provocările lui Vladimir Putin la adresa NATO vor deveni din ce în ce mai severe, punând la încercare și, în cele din urmă, subminând alianța.
Acum două săptămâni, apărarea aeriană poloneză a doborât drone rusești. Vinerea trecută, avioane rusești au încălcat spațiul aerian estonian și au forțat avioanele NATO să intervină.
Forțele aeriene ruse nu prezintă în mod regulat planurile de zbor și nu activează transpondere aeronavelor, astfel încât, într-un anumit sens, incursiunea în Estonia nu reprezintă nimic nou, relatează The Spectator. Este norma rusă de încălcare a regulilor.
În opinia lui Putin, dacă avioanele MiG 31 s-au abătut de la spațiul aerian internațional în timpul unui zbor de rutină către enclava Kaliningrad, a fost, în cel mai rău caz, o „eroare a pilotului”. Ca întotdeauna, Rusia are explicații „plauzibil negabile”, dacă nu chiar nevinovate, pentru fiecare act în parte.
Ce scop are campania de destabilizare a lui Putin? Se potrivește cu principiul doctrinar ”maskirovka”, care este adesea tradus ca înșelăciune, dar care poate acoperi orice, de la camuflaj la operațiuni de „steag fals”?
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, intenția Rusiei este de a descuraja țările NATO să intervină în mod decisiv și, probabil, Putin a reușit.
Trump se referă la NATO ca la o organizație esențial europeană care trebuie acum să preia sarcina SUA. Putin va spera că Europa, distrasă de ultimele incursiuni ale dronelor, avioanelor sau atacurile cibernetice, nu va mobiliza resursele necesare pentru a sprijini Ucraina în mod adecvat.
Unde și când ar putea Rusia să atace din nou? Poate în Republica Moldova, dacă alegerile parlamentare vor fi câștigate de partidele pro-ruse. Țările baltice au o minoritate rusă numeroasă, ceea ce constituie o sursă de disensiuni interne și un potențial casus belli pentru invazii de tipul „omuleților verzi” menite să le „protejeze”, similare cu atacul asupra Ucrainei din 2014.
Ar trimite Spania, care cheltuiește doar 1,4 % din PIB-ul său pentru apărare, forțe militare? Ar risca Ungaria și Slovacia să-și piardă aprovizionarea directă cu gaz rusesc?
Rușii se îndoiesc că articolul 5 al NATO mai este valabil, și pe bună dreptate, având în vedere că „puteri militare” de odinioară, precum Marea Britanie și Franța, au fost atât de lente în a-și crește cheltuielile de apărare.
