Statele Unite se află acum la o răscruce critică: trebuie să aleagă între a continua să acorde prioritate câștigurilor economice pe termen scurt și parteneriatelor sau a face față amenințării tehnologiei ChineiStrategia Chinei pentru un război al puterii soft este clară de zeci de ani, în timp ce Statele Unite rămân împotmolite în politici învechite.
În anii 1990 Beijingul a folosit vasta sa piață controlată de guvern pentru a obliga companiile străine să intre în asocieri în participațiune, transferând know-how-ul esențial pe măsură ce experții străini îi instruiau pe omologii chinezi. Până în 2015, peste 6.000 de noi întreprinderi comune au canalizat 27,8 miliarde de dolari în investiții străine, notează Asia Times.
Ulterior, China a folosit propriile resurse și talente pentru a reproduce tehnologii străine, fără a se baza pe expertiză străină. Pasul final a fost atingerea parității tehnologice sau chiar depășirea rivalilor americani. Drept urmare, China concurează acum la nivel global în domenii precum 5G, inteligența artificială, vehiculele electrice, robotica și explorarea spațială.
Cipurile chinezești sunt comparabile cu unele versiuni Nvidia. DeepSeek ilustrează succesul strategiei tehnologice mai ample a Chinei. Compania a valorificat expertiza americană în domeniul IA prin parteneriate corporative.
Declanșând războiul tarifar, Donald Tump s-a declarat un apărător al tehnologiilor ”Made in USA”, dar, în luna august, a anunțat că 600.000 de studenți chinezi vor avea dreptul să studieze în Statele Unite. Cu alte cuvinte, universitățile americane acordă prioritate veniturilor din taxe de școlarizare – aproximativ 50,2 miliarde de dolari anual – în detrimentul securității naționale.
Massachusetts Institute of Technology (celebrul MIT) și Universitatea Tsinghua au dezvoltat împreună algoritmi avansați de robotică și modele de învățare automată.
Astfel de colaborări au furnizat efectiv Chinei cunoștințele și experiența necesare pentru a reproduce, adapta și extinde tehnologiile avansate.
Pe lângă studenți, cetățenii chinezi care lucrează la marile companii tehnologice americane sunt adesea atrași în China prin intermediul programului „Thousand Talents Plan”. Oferă salarii avantajoase, finanțare pentru cercetare, beneficii pentru locuințe și poziții avantajoase cercetătorilor formați în străinătate, încurajându-i să aducă înapoi competențe avansate, expertiză tehnologică și proprietate intelectuală sensibilă. Oficialii serviciilor de informații consideră aceste inițiative ca fiind o încurajare a spionajului.
Statele Unite se află acum la o răscruce critică: trebuie să aleagă între a continua să acorde prioritate câștigurilor economice pe termen scurt și parteneriatelor sau a face față amenințării tehnologiei Chinei.
