Pe măsură ce îngrijorarea cu privire la războiul tarifar al lui Donald Trump împingea dolarul către minimele multianuale, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a cerut liderilor europeni să contribuie la aprecierea euro.
Argumentul ei, prezentat la sfârșitul lunii mai într-un discurs la Berlin, era simplu: atacul lui Trump asupra status quo-ului economic era o șansă pentru Uniunea Europeană de a spori influența monedei unice.
Bazându-se pe propunerile făcute în 2024 de Mario Draghi privind reformele radicale ale sistemului financiar european, Lagarde a inventat o expresie pentru a defini această oportunitate: „momentul euro global”.
La patru luni distanță – și la un an de la raportul lui Draghi – apelurile de a consolida bazele monedei europene sunt acoperite de diviziuni naționale și alte priorități, cum ar fi războiul din Ucraina, negocierile cu Trump și gestionarea tulburărilor politice interne.
Un sentiment de inerție politică este principala concluzie care reiese din interviurile realizate de Reuters cu peste o duzină de oficiali din zona euro și bancheri centrali, finanțiști de rang înalt și observatori veterani ai Bruxelles-ului, care au urmărit îndeaproape discuțiile, adesea chiar din sala de ședințe. Lagarde însăși a refuzat să comenteze.
Măsurile care ar fi întărit atractivitatea euro pentru investitori au fost abandonate. Propunerile de emitere în comun a datoriilor în euro pentru a finanța apărarea Europei s-au lovit de rezistența Berlinului și Parisului.
Țările mai mici s-au opus centralizării competențelor de supraveghere în cadrul organismelor UE. Iar planurile de creare a unei versiuni digitale a euro nu au căpătat încă o formă clară.
„Fundamental, UE se străduiește să se concentreze asupra mai multor crize în același timp”, a declarat Enrico Letta, fostul prim-ministru italian care a prezentat anul trecut propriul raport privind reformele necesare pentru piața unică a regiunii.
”Dolarul este regele”
Euro, aflat în buzunarele a 350 de milioane de europeni, este rodul unui proces de trei decenii de reforme bancare și monetare.
Însă dolarul rămâne dominant la nivel global: reprezintă trei cincimi din rezervele băncilor centrale și este principala monedă de tranzacționare pentru mărfuri precum petrolul. Statutul său oferă guvernului SUA acces la o rezervă de creditori și îl ajută să exercite o influență financiară disproporționată. Așa cum a spus Trump în iulie: „Dolarul este rege și vom menține această situație”.