Austeritatea și tensiunile politice din cadrul coaliției de guvernare menține AUR în topul preferințelor românilor. O ușoară creștere a paridelor de coaliție poate fi observată în cel mai recent sondaj CURS.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este la 12%, în timp ce UDMR și SOS România au câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni 2%. AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, iar partidele mai mici se mențin la niveluri reduse, dar pot deveni relevante în calculele de alianțe.
Evoluția partidelor în ultimele luni:
AUR – Mai 35% – Iulie 38%- Septembrie: 34%
PSD – Mai 24% – Iulie 20%- Septembrie 23%
PNL – Mai 14% – Iulie 15%- Septembrie 16%
USR – Mai 14% – Iulie 12%- Septembrie 12%
UDMR – Mai 5% – Iulie 5%- Septembrie 5%
S.O.S. România – Mai 5% – Iulie 4% – Septembrie 5%
Întrebați cum văd mersul țării, 70% dintre români spun că România merge într-o direcție greșită. Doar 24% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună, iar 6% nu au avut un răspuns. Aceste date confirmă un climat public în care nemulțumirea este dominantă.
Cum stau politicienii
Niciun politician nu reușește să adune un sprijin majoritar. Călin Georgescu este la 40% încredere, George Simion la 38%, iar Nicușor Dan la 34%. În rândul celor aflați în funcții, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan sunt evaluați cu 26%, în timp ce Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă au fiecare câte 19%. Diferențele mari între scoruri și nivelul ridicat de neîncredere arată o scenă politică fragmentată, fără o figură care să concentreze sprijinul public (peste 50%).
Armata și pompierii își mențin încrederea
Clasamentul instituțiilor rămâne stabil: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) sunt cel mai bine văzute. În zona pozitivă se află și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%).
Pe partea opusă, instituțiile politice sunt evaluate modest: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%). Încrederea scăzută în zona politică contrastează puternic cu cea acordată instituțiilor percepute ca fiind de protecție sau cu rol practic.
Păreri împărțite în privința măsurilor de austeritate
În privința celui de-al doilea pachet de măsuri economice, părerile sunt împărțite. 36% spun că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Distribuția arată o percepție fragmentată, în care nici sprijinul, nici respingerea nu domină clar.
Întrebați dacă au simțit direct efectele acestor măsuri, 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% un impact mare. Doar 9% au spus că efectele au fost mici, în timp ce 4% au simțit foarte puțin sau deloc, iar alți 4% nu au putut aprecia. Practic, peste opt din zece români afirmă că schimbările au atins în mod direct bugetul familiei.
Întrebați cum le-a mers financiar în ultimul an, 46% spun că situația lor s-a înrăutățit (27% „într-o oarecare măsură”, 19% „semnificativ”). 32% afirmă că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, în timp ce 16% au rămas la același nivel și sunt mulțumiți. Doar 4% spun că le-a mers mai bine, iar 2% nu au răspuns. Aceste cifre conturează imaginea unei populații care resimte presiunea economică și stagnarea veniturilor.
