Liderii de afaceri din Franța afirmă că ultima perioadă de haos politic din țară amenință cu consecințe economice grave, deplângând lipsa de certitudine și de consens cu privire la modul de redresare a finanțelor publice.
Se preconizează că guvernul va cădea pentru a treia oară în puțin peste un an, pe 8 septembrie, când prim-ministrul François Bayrou va fi supus unui vot de încredere cu privire la planul său de combatere a deficitului în creștere.
El însuși a convocat votul săptămâna trecută. Cu toate acestea, mișcarea pare să fi avut un efect contrar, întrucât partidele de opoziție și-au anunțat intenția de a-l respinge, potrivit Financial Times. Partidul Socialist a anunțat vineri că este pregătit să guverneze.
Patrick Martin, șeful grupului de lobby Medef, a avertizat asupra unui „risc real de recesiune” în Franța, precizând că națiunea se află deja „într-o situație foarte precară”.
Alexandre Bompard, directorul executiv al retailerului alimentar Carrefour, împărtășește temerile lui Martin: „Incertitudinea este cel mai mare dușman al consumatorului. Cu cât incertitudinea este mai mare, cu atât riscul unui impact puternic este mai mare.”
Directorii executivi au reacționat cu un amestec de exasperare și resemnare la ultimele tulburări, mulți dintre ei criticând politicienii pentru eșecul lor de a aborda problema datoriei și a deficitului care se estimează că va atinge 5,4% din PIB în acest an.
„De 18 luni ne confruntăm cu instabilitate la nivelul guvernului”, a declarat Guillaume Borie, directorul AXA France, o companie de servicii financiare. „Liderii din mediul de afaceri au nevoie de claritate pentru a putea planifica investițiile necesare.”
”Companiile au nevoie se stabilitate.Aleșii noștri nu înțeleg ce avantaj competitiv poate reprezenta acest lucru”, subliniază Catherine MacGregor, director executiv al grupului energetic Engie.
Amir Reza-Tofighi, șeful grupului de lobby pentru întreprinderile mici și mijlocii CPME, a adăugat: „Pe termen scurt, instabilitatea politică îi aruncă pe directorii executivi într-o ceață: cum pot investi, recruta sau inova când nu știu cum va arăta ziua de mâine?”
Bayrou a preluat funcția în decembrie, după ce guvernul lui Michel Barnier a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură. A convocat votul din 8 septembrie ca o modalitate de a-și consolida mandatul și de a promova un pachet de măsuri de creștere a impozitelor și reducere a cheltuielilor în valoare de 44 de miliarde de euro, în încercarea de a reduce deficitul bugetar pentru anul viitor.
Însă Alexandre Saubot, șeful lobby-ului France Industrie, afirmă că pariul premierului a înrăutățit și mai mult negocierile bugetare, care erau deja „un coșmar”.
Am citit prin presa, ca Franta importa masiv gaze din Rusia.
Deci…pe banii UE , Rusia se inarmeaza ????
Ursula ce zice de asta?
ChatGPT
Bun, să analizăm cazul Franței, care are o datorie publică de aproximativ 3.345,8 miliarde de euro (3,35 trilioane euro) – o sumă uriașă.
🇫🇷 Cât timp i-ar lua Franței să returneze 3.345,8 miliarde EUR?
La fel ca în cazul României, trebuie să analizăm:
Date de bază pentru Franța (2024–2025):
PIB: ~2.900 miliarde EUR
Gradul datoriei publice: ~115–120% din PIB
Venituri bugetare: ~1.450 miliarde EUR
Cheltuieli bugetare: ~1.650 miliarde EUR
Deficit bugetar: ~200 miliarde EUR/an
Serviciul datoriei (dobânzi anuale): ~50–60 miliarde EUR
🔴 Franța are un deficit bugetar uriaș, deci nu are fonduri disponibile pentru rambursare în prezent.
📐 Scenarii de rambursare
✅ Scenariul 1 – Excedent bugetar de 50 miliarde EUR/an (foarte optimist)
3.345,8 miliarde ÷ 50 miliarde = ~66,9 ani
⏳ Aproximativ 67 de ani ar fi necesari dacă Franța ar avea un excedent de 50 miliarde EUR/an.
✅ Scenariul 2 – Rambursare cu 100 miliarde EUR/an (scenariu teoretic agresiv)
3.345,8 miliarde ÷ 100 miliarde = ~33,5 ani
⏳ Ar dura peste 33 de ani în cel mai optimist scenariu plauzibil.
❗Dar realitatea este alta:
Franța nu are excedent bugetar, ci un deficit cronic.
În loc să ramburseze, Franța împrumută mai mult în fiecare an pentru a acoperi cheltuieli.
Rambursarea integrală a datoriei nu este nici planificată, nici realistă – sistemul economic modern funcționează pe refinanțare continuă, nu pe „zero datorie”.
🧠 Concluzie realistă:
📌 Franța NU poate rambursa integral datoria publică în viitorul apropiat.
⏳ Chiar și cu un plan extrem de agresiv, ar dura 30–70 de ani să o ramburseze complet – și asta fără dobânzi și fără recesiuni.
Dar în realitate, Franța (ca și alte țări dezvoltate) nu urmărește să elimine complet datoria, ci să o mențină sustenabilă, adică:
Datoria să crească mai lent decât PIB-ul
Dobânzile să fie gestionabile
Investitorii să aibă încredere că statul își va plăti mereu obligațiile
Sursa:
https://chatgpt.com/