Am avut dreptate când am spus că summitul Putin-Trump este numai o sesiune de testare. Ucraina a fost pe agenda doar ca un punct colateral deși toți europenii credeau ca Trump discută numai despre Kiev.
Trump și Putin au dat dovadă de prietenie. Falsă sau reală nu știm Președintele Trump i-a oferit președintelui Vladimir Putin o primire publică călduroasă, punând capăt izolării sale diplomatice, din ultimii trei, ani pentru invazia Ucrainei. Putin nu a fost de acord să oprească războiul și a repetat, de acum obsesiv, că trebuie rezolvate cauzele originare ale războiului, deci rămâne cum am stabilit. Nimic nou. În loc de 5-6 ore de negocieri – cum anunțase Peskov – totul a durat aproape 2 și jumătate. A dispărut din program discuția în format 5 la 5, a dispărut prânzul de lucru, deci miniștrii de finanțe, comerțului, și ceilalți au venit degeaba. N-au participat la discuții. Putin nu face concesii. O viitoare întâlnire? Se pare, deocamdată, o glumă a lui Putin: ”viitoarea întâlnire să fie la Moscova”. Și acum agresiunea Rusiei este prezentată de Putin drept „conflictul ucrainean”. Putin cere o nouă paradigmă de securitate în Europa. Pentru Putin Ucraina nu este doar o țară soră ci o mare problemă de securitate. Putin nu s-a abținut și a ținut o lecție de istorie, în vreme ce Trump – foarte obosit – a afișat o față plictisită.
Nimic despre suspendarea unor sancțiuni americane. Surpriza a venit la conferința de presă: total neobișnuit pentru Trump – nu a răspuns la nici o întrebare, ziariștii prezenți (peste 200) erau stupefiați și-și fluturau mâinile nervoși pe deasupra capetelor. E clar că Putin a pus condiția fără întrebări de la presă și fără comentarii în fața ziariștilor. Putin a citit după hârtii o declarație de presă. Trump a improvizat, dar a fost foarte scurt (nici 4 minute). Putin a vorbit de două ori mai lung, 8 minute. Este clar o înfrângere a diplomației americane și o victorie a școlii KGB care a pus mâna pe putere în Rusia. Summitul din Alaska este, așa cum era de așteptat, un eșec. Nu s-a obținut nici un acord. Nu s-a rostit fraza magică « încetarea focului »! Declarațiile au durat 12 minute. Totul a fost bulversat. Un lucru a fost clar: Putin a repetat ceea ce spune din totdeauna între care cel mai grav “ luarea în calcul a securității Rusiei “, adică revenirea la sferele de influență pe care le avea URSS în Europa. Dar dacă substanța summitului a rămas neclară, atmosfera a fost „flamboyantă” . Președintele a desfășurat un covor roșu la propriu și chiar a aplaudat în timp ce l-a întâmpinat pe Putin, care se află sub sancțiuni americane și se confruntă cu un mandat internațional de arestare pentru crime de război. Cei doi au râs și au vorbit cu căldură unul cu celălalt, iar Trump chiar l-a invitat pe Putin să meargă cu el în limuzina prezidențială blindată, numită în jargon Bestia, la întâlnirea lor. Și mai este un lucru ce au discutat 10 minute singuri în mașină? Foarte multe necunoscute care mă duc uneori cu gândul la conspirațiile democraților referitor la Trump. După întâlnire președintele american Donald Trump a avut o lungă convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ulterior a vorbit cu liderii NATO. Trump a purtat convorbirile în drumul său spre Washington, aterizând sâmbătă dimineața devreme la Washington. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a numărat printre cei prezenți la convorbire, la care Trump i-a informat pe liderii europeni despre summit, a declarat purtătorul de cuvânt al lui von der Leyen.
Un oficial NATO a declarat că a participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Palatul Elysee a confirmat participarea președintelui francez Emmanuel Macron. Lideri din Germania, Finlanda, Polonia, Italia și Marea Britanie s-au alăturat, de asemenea, convorbirii, potrivit Comisiei Europene. Reporterul Axios, Barak Ravid, a declarat, citând o sursă, că Trump a vorbit timp de peste o oră și jumătate cu Zelenski și cu liderii europeni. Zelenski a declarat ulterior că va călători luni la Washington. Summitul mult așteptat din Alaska nu a dus la niciun acord privind rezolvarea sau întreruperea războiului Rusiei în Ucraina, deși atât Trump, cât și Putin au descris discuțiile ca fiind productive. Și totuși întâlnirea Trump-Putin de la Anchorage deschide drumul către un acord de pacea fără ca inițial să fie un acord de încetare a focului. Rămâne ca europeni să facă presiuni asupra Moscovei. Problema este dacă vor avea efect presiunile, pentru ca pachetele de sancțiuni nu pre au efecte. Am spus-o că poate în 2026 războiul se va încheia. Până atunci SUA va renunța la mediere și se va îndrepta spre Asia, poate chiar din 2025 decembrie. La apariția comună a celor doi președinți la pupitrele de la Baza Elmendorf-Richardson, ei s-au lăudat reciproc. „Am făcut cu adevărat progrese mari astăzi”, a spus Trump. „Întotdeauna am avut o relație fantastică cu președintele Putin, cu Vladimir.” Putin s-a referit la Trump ca la un „vecin drag” cu care poate face afaceri. „Președintele Trump și cu mine am stabilit un contact foarte bun, profesional și de încredere”, a spus el în rusă.
Cei doi și-au încheiat însă întâlnirea din Alaska într-un nor de incertitudine. Trump a făcut referire indirectă la „acord” asupra unor puncte nedezvăluite, dar nu și asupra altora, în timp ce Putin a spus și mai eliptic că au ajuns la o „înțelegere”. Nici nu au explicat, nici nu au răspuns la întrebările reporterilor. Trump a spus că va continua prin a-i contacta pe ceilalți lideri NATO și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Întâlnirea a fost un pariu diplomatic major din partea lui Trump, spre deosebire de orice ar fi încercat predecesorii săi și este considerată o victorie pentru Putin, care nu a fost binevenit în Occident de ani de zile și acum a fost practic eliberat de izolarea diplomatică în care a fost condamnat în ultimii trei ani. De fapt, ar fi greu de imaginat un eveniment care ar fi putut decurge mai bine din punctul de vedere al liderului rus, care nu și-a asumat niciun angajament public de a opri atacul său asupra Ucrainei și totuși a fost tratat ca un prieten valoros. Trump nu l-a învinovățit pe Putin pentru că a început războiul brutal și a plecat fără să menționeze sancțiunile pe care cu doar câteva ore mai devreme amenințase că le va impune dacă nu se va ajunge la un acord. Imaginile care au ieșit la iveală în urma întâlnirii din Alaska au fost remarcabile în istoria summiturilor dintre SUA și Rusia. Putin, care nu a mai fost în Statele Unite în afara întâlnirilor ONU din 2007 și se află sub sancțiuni americane din 2022, a fost invitat la o bază militară aflată în prima linie a apărării teritoriului american împotriva unei posibile agresiuni rusești. Deasupra sosirii domnului Putin zbura un bombardier stealth B-2, esențial pentru descurajarea nucleară a SUA, flancat de avioanele de vânătoare adesea desfășurate pentru a intercepta avioanele rusești în spațiul aerian din apropierea Alaskăi. Când un reporter l-a întrebat pe domnul Putin dacă va înceta să mai ucidă civili, acesta a zâmbit și a arătat spre ureche, ca și cum ar fi sugerat că nu poate auzi întrebarea. Întâlnirea, organizată în grabă, a avut scopul de a debloca eforturile de pace ale lui Trump de când s-a întors în funcție acum șase luni, cu promisiunea de a pune capăt războiului din Ucraina în termen de 24 de ore. Restul lumii a urmărit să vadă dacă Trump va găsi un teren comun cu Putin și dacă interesele Ucrainei vor fi reprezentate sau sacrificate de liderii celor două superputeri nucleare majore. Întâlnirea a fost a șaptea față în față între Trump și Putin și prima din cel de-al doilea mandat al americanului. Trump a declarat în zilele premergătoare întâlnirii din Alaska că aceasta urma să fie o sesiune de ascultare pentru a determina dacă pacea era posibilă și că, dacă va decide că este posibilă, îl va invita pe domnul Zelenski să se întâlnească direct cu domnul Putin. Nu s-a făcut nicio mențiune despre acest lucru după sesiunea de vineri. Deși inițial era programată o întâlnire față în față cu domnul Putin, alături de interpreți, sesiunea a fost extinsă în ultimul moment pentru a-i include pe secretarul de stat Marco Rubio și pe Steve Witkoff, trimisul special al președintelui, care a negociat cu rușii.
Lui Putin i s-a alăturat Serghei V. Lavrov, ministrul său de externe adesea combativ, care a transmis un mesaj direct când a ajuns în Alaska în noaptea precedentă, purtând un hanorac cu inscripția CCCP, literele chirilice pentru URSS. Într-o mișcare rară pentru gazda unei întâlniri diplomatice, Trump i-a cerut vizitatorului său rus să vorbească primul la apariția lor publică. Putin s-a jucat cu sensibilitatea gazdei sale, oferind validarea insistenței sale de lungă durată că Moscova nu ar fi pus în scenă invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 dacă Trump ar fi fost încă președinte. „Astăzi îl auzim pe președintele Trump spunând: «Dacă aș fi președinte, nu ar exista război»”. „Cred că asta s-ar întâmpla de fapt. Confirm acest lucru” a spus Putin. De asemenea Putin a afirmat că orice rezoluție durabilă trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale războiului, o expresie pe care a folosit-o în trecut pentru a insista asupra unor condiții inacceptabile pentru Occident, inclusiv o retragere a NATO și neutralizarea Ucrainei și a afirmat că Ucraina ar putea afecta orice efort de pace „prin provocări sau intrigi din culise”. Falsitatea fostului ofițer KGB a fost cu siguranță percepută. Când a venit rândul său, Trump a fost la fel de vag cu privire la ce au convenit. „Am avut o întâlnire extrem de productivă și s-a convenit asupra multor puncte, și au mai rămas doar foarte puține”, a spus el. „Nu am ajuns acolo, dar avem șanse foarte mari să ajungem acolo”. Într-un interviu ulterior cu Sean Hannity de la Fox News, Trump a declarat că este „foarte fericit” să-l audă pe Putin spunând că invazia nu ar fi avut loc sub conducerea sa. Într-un sens mai larg, și-a exprimat satisfacția față de discuție, declarând că, pe o scară de la 1 la 10, „întâlnirea a fost de nota 10 în sensul că ne-am înțeles excelent”.
Putin a adus cu el o serie de directori de afaceri în speranța de a satisface dorința dlui Trump de a relua legăturile economice care fuseseră aproape spulberate de invazia la scară largă din 2022. În timpul călătoriei cu avionul spre Alaska, Trump a spus că conflictul din Ucraina va trebui rezolvat mai întâi. „Nu vor face afaceri până nu vom rezolva războiul”, a spus el. Trump a spus că se așteaptă ca concesiile teritoriale să facă parte dintr-un acord de pace mai susținut, care ar urma unui armistițiu temporar, dar a recunoscut că Kievul va trebui să fie de acord. „Trebuie să las Ucraina să ia această decizie”, a spus el. „Cred că vor lua o decizie corectă, dar nu sunt aici să negociez în numele Ucrainei.” De asemenea, el a spus că „există posibilitatea” unor garanții de securitate pentru Ucraina din partea Statelor Unite, în colaborare cu Europa, ca parte a unui astfel de acord de pace eventual, dar „nu sub forma aderării la NATO”, care a fost un punct cheie de dispută între Moscova și Kiev.
Concluzia mea este ca Putin nu va fi de acord de încetarea a focului dacă ucraineni nu cedează din teritoriul național. Într-un interviu acordat lui Sean Hannity de la Fox News, Trump a semnalat că el și Putin au discutat despre transferurile de terenuri și garanțiile de securitate pentru Ucraina și că au fost „în mare parte de acord”. Cât, de unde și cum rămâne la latitudinea celor implicați Zelenski și Putin.
Mult așteptatul summit dintre președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin s-a încheiat mai devreme decât se aștepta, cu o apariție stânjenitoare în presă și fără un acord oficial. Dar a fost o victorie de relații publice pentru Putin pe scena mondială – și, într-un anunț surpriză, câteva ore mai târziu, Trump a anunțat că a renunțat la cererea de încetare a focului, spunând că Rusia și Ucraina ar trebui să înceapă negocierile pentru un acord de pace final. Liderii europeni au declarat într-un comunicat că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate „de neclintit” și că nu ar trebui impuse limite forțelor sale armate sau dreptului de a solicita aderarea la NATO, așa cum a solicitat Rusia. Unii comentatori europeni au fost ”usturători” la adresa summitului. „Putin a primit tratamentul său de covor roșu cu Trump, în timp ce Trump nu a primit nimic”, a postat pe X Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, președintele Consiliului Fundației MSC și ocupă funcția de președinte al Munich Security Conference (MSC) unde urmează ca Jens Stoltenberg să preia funcția de președinte al conferinței în viitorul apropiat.
Trăim timpuri interesante nu numai în România!
