Pe malurile Tamisei, în umbra Turnului Londrei, un teren istoric – Royal Mint Court – a devenit epicentrul unei confruntări diplomatice explozive. Aici, China vrea să ridice ceea ce ar urma să fie cea mai mare ambasadă pe care o deține în Europa. Însă planurile arhitecturale, parțial cenzurate, au stârnit suspiciuni, proteste și întrebări incomode.
Guvernul britanic, prin vocea vicepremierului Angela Rayner, cere explicații urgente pentru paginile „ascunse” din documentația tehnică – zone întregi din Cultural Exchange Building și Embassy House rămânând acoperite de blocuri de culoare gri. Pentru oficiali, aceste porțiuni lipsă nu sunt doar un detaliu estetic, ci un semnal de alarmă cu implicații de securitate.
Ce ascunde Beijingul?
Oficial, proiectul este prezentat drept un centru modern de diplomație și schimb cultural. Neoficial, zvonurile vorbesc despre încăperi secrete, spații subterane și infrastructură care ar putea permite supravegherea sau chiar reținerea unor persoane incomode regimului chinez.
Un raport al poliției metropolitane atrage atenția că zona ar deveni extrem de vulnerabilă în caz de proteste masive – scenariu foarte probabil, având în vedere că, doar în acest an, mii de persoane au manifestat împotriva expansiunii diplomatice a Beijingului.
Furia străzii
Hongkonghezi, tibetani, uiguri, dar și britanici obișnuiți au ieșit în ultimele luni în fața Royal Mint Court cu pancarte pe care scria „Nu mega-ambasadei!”. Mulți dintre ei vorbesc din experiență personală despre intimidarea pe care o pot exercita autoritățile chineze asupra diasporei.
„Dacă vor construi acest complex așa cum vor ei, în câțiva ani ne vom trezi cu o enclavă supravegheată direct de Beijing, chiar în inima Londrei”, spune o activistă pro-democrație din Hong Kong.
Politică versus principii
Guvernul britanic se află într-o poziție delicată: pe de o parte, Londra nu vrea să tensioneze relațiile comerciale cu Beijingul, o piață uriașă pentru exporturile britanice; pe de altă parte, riscurile de securitate nu pot fi ignorate.
Criticii acuză executivul că tergiversează din motive economice. „E simplu – dacă era vorba de alt stat, planurile ar fi fost respinse deja”, spune un fost oficial din serviciile britanice de informații.
Angela Rayner a dat termen până la 9 septembrie pentru ca Beijingul să explice de ce anumite zone au fost redactate din planuri. În lipsa unor răspunsuri clare, nu este exclus ca proiectul să fie blocat sau modificat radical.
Pentru moment, Royal Mint Court rămâne o arenă tăcută, dar tensionată, unde se joacă o miză mult mai mare decât o clădire: testul dacă Marea Britanie își poate apăra principiile democratice în fața presiunilor unei superputeri.
