UPDATE. Sesizarea AUR privind Legea „austerității”, respinsă/Explicațiile CCR

Curtea Constituțională a României a discutat, marți, sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului. După ședința CCR s-a aflat și decizia.

UPDATE 16.01. Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România, POT și deputați neafiliați și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională.

Potrivit unui comunicat oficial, Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul CCR:

„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați și a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul, în cauza de față, și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.47, art.48 alin.(1) și art.56 din Constituție].

*

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;
• reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României;
• urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat și a afectării sustenabilității finanțelor publice.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
• plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
• stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
• neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
• limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
• condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
• eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
• majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).”

Știre inițială:

Curtea Constituțională a României (CCR) discută, marți, 22 iulie, sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului.

AUR susține că „este o lege toxică, profund nedreaptă și profund neconstituțională, care reprezintă un abuz de putere comis cu cinism și dispreț față de români și față de principiile care guvernează o democrație autentică”.

AUR: Legea atacată la Curtea Constituțională este un festival al sărăciei, al inechităților

„Guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament. Invocarea urgenței este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziție să intervină prin mecanismele democratice normale. Ce face Bolojan? Împachetează tăierile, discriminările și umilințele în aceeași lege, o bagă pe gât Parlamentului și pretinde că e „reformă”.

Legea atacată la Curtea Constituțională este un festival al sărăciei, al inechităților și al haosului legislativ: se elimină facilitățile pentru familiile cu copii – sabotaj direct la adresa politicilor demografice și a viitorului țării, se îngheață salarii și se anulează compensațiile legale pentru concediile neefectuate, se eșalonează hotărârile judecătorești definitive – un atac fără precedent asupra justiției și separației puterilor în stat, se menține personalul militar la limita subzistenței – semnal clar că acest Guvern nu respectă nici armata, nici demnitatea națională.

În paralel, cinci vicepremieri și sute de sinecuri bugetofage își mențin privilegiile intacte. Guvernul cere ‘austeritate’ celor care abia supraviețuiesc, în timp ce sinecuriștii se plimbă în mașini de lux plătite din banii contribuabililor”, afirmă AUR, într-un comunicat transmis Agerpres.

În opinia reprezentanților partidului condus de către George Simion, legea „nu doar că este neconstituțională, este periculoasă”, pentru că „deschide calea unei guvernări în care Executivul face legi fără control parlamentar, ignoră Constituția, ignoră drepturile cetățenești și subminează autoritatea justiției”.

„AUR cere Curții Constituționale să respingă în totalitate această lege”

Cei de la AUR cer CCR să respingă integral această lege și să apere principiile fundamentale ale statului de drept. Și amintesc faptul că au depus o moțiune de cenzură la adresa Executivului Bolojan, după asumarea de către Guvern a primului pachet de măsuri fiscale.

„AUR cere Curții Constituționale să respingă în totalitate această lege și să apere principiile fundamentale ale statului de drept. Am depus și susținut în Parlament moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care a venit cu acest pachet fiscal pentru sărăcirea românilor. (…) Nu AUR a creat criza. Nu AUR a îndatorat România pe 30 de ani. Nu AUR a îngropat economia în pandemie. Vom continua cu toate armele legale și democratice posibile. În august. În septembrie. În fiecare lună dacă va fi nevoie”, au transmis reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor.

Moțiunea de cenzură a picat în Parlament, pe 14 iulie

Prima moțiune de cenzură cu care s-a confruntat, de la instalarea în funcție, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost respinsă pe 14 iulie, de plenul reunit al Parlamentului, înregistrându-se 134 de voturi „pentru” și patru voturi „împotrivă”, dintr-un total de 138 de voturi exprimate. Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă era necesar un număr de 233 de voturi „pentru”.

Moțiunea de cenzură a fost inițiată de Opoziție, după ce Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar. Moțiunea de cenzură s-a intitulat „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” și a fost semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România și neafiliați.

Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 7 iunie pe primul pachet de măsuri fiscale. Două zile mai târziu, AUR a anunțat depunerea moțiunii de cenzură, pe motiv că Guvernul „a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român” și, ca urmare, „trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos și toxic”.

Replica premierului Bolojan

Pe de altă parte, la dezbaterea moțiunii de cenzură în plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a afirmat că România are deja primele semnale pozitive privind economia.

„Îi întreb pe colegii din Opoziție, în afară de un exercițiu politic pe care l-au bifat și pe care îl înțeleg, ce rost are această moțiune? Ar vrea dânșii să ne oprim și să ne întoarcem de unde am plecat? O bună parte din lucrurile pe care le semnalează colegii din Opoziție sunt știute, altele sunt exagerate sau greșit interpretate. Ne spune moțiunea că România are un deficit mare, că au crescut chletuielile statului – știm acest lucru. De aceea suntem aici – să corectăm aceste neajunsuri, din acest motiv ne-am angajat răspunderea.

Dânșii au îmbrăcat aceste cifre într-un limbaj colorat, în slogane și în acuze aduse Guvernului. Eu înțeleg critica pe care Opoziția o face Guvernului, este rolul ei și dreptul ei. Am făcut însă un apel la partidele din Opoziție să fie parte la soluție, nu la problemă. Înțeleg că dânșii nu sunt de acord cu ce propune Guvernul, dar atunci care sunt soluțiile?”, a punctat, la acel moment, Bolojan.

Potrivit Constituției, Executivul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege (articolul 114). În situația în care Guvernul nu a fost demis prin moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (articolul 114 din Constituție).

Citiți și: Justiția plânge, poporul român plătește / Bolojan promite austeritate pe pâine

Analiza „Național”: „Realitatea este că România nu duce lipsă de bani, ci de decență administrativă”

„În fiecare an, românii strâng cureaua. Se scumpește curentul, cresc accizele, apar noi taxe și impozite. Statul, chipurile, n-are bani. Deficitul bugetar se umflă, iar guvernanții ne vorbesc cu aer grav despre „necesitatea ajustărilor fiscale”. Sună responsabil, nu? Doar că în spatele acestor ajustări se ascunde o mare hoție cu etichetă oficială: românii plătesc mai mult pentru ca privilegiile sinecuriștilor să rămână intacte.

Parlamentarii‐cabaliști și sinecuriștii din CA-uri și tot felul de AGA au găsit formula genială care să-i țină mufați la conducta cu bani publici – : îl jefuiesc pe contribuabil român în timp ce pompează sporuri bizare și prime halucinante rudelor, prietenilor și amantelor numiți în funcții-cheie!

În loc să tăie privilegiile, guvernanții decid să umble din nou la buzunarul nostru. Este teoria economică liberală, care spune că taxele cresc doar dacă nu poți fura mai eficient.”

Citiți mai multe AICI: Gaura din buget, acoperită cu bani de la fraieri. Adică de la noi