America înțelege greșit comerțul

Statele Unite au fost principalul arhitect al ordinii comerciale după cel de-al Doilea Război Mondial, generând economia globalizată pe care Donald Trump încearcă acum să o desființeze.

Dar ostilitatea lui Trump față de comerțul global nu este o ciudățenie psihologică. Americanii se tem de declinul SUA, alimentând cererea de bariere care să protejeze țara de inamicul din exterior, relatează The Washingon Post.

Această narațiune a luat naștere în anii 1980, construită în jurul fricii de Japonia. Excedentul comercial față de SUA și creșterea cotei de piață la nivel mondial în domeniul automobilelor, al produselor electronice și al altor industrii dominate cândva de companiile americane justificau rundele de protecționism îndreptate împotriva puterii asiatice în ascensiune.

Trump, un dezvoltator imobiliar pe cale să devină o celebritate, și-a formulat opiniile cu privire la comerț în această perioadă. Ofensat de investitorii japonezi care cumpărau terenul de golf Pebble Beach și Rockefeller Center, sugera că americanii sunt fraierii abuzați de  străini lacomi.

Calea autodistructivă

Chiar dacă spectrul unei Japonii prădătoare a dispărut de pe prima pagină a ziarelor, a apărut o nouă amenințare: China.

Într-adevăr, comunitățile cele mai grav afectate de așa-numitul șoc chinezesc au constituit o mare parte din baza MAGA, a cărei dezamăgire față de ordinea economică liberală l-a ajutat pe Trump să ajungă la Casa Albă.

Creșterea Chinei aduce noi provocări importante pentru politica americană. Dar interpretarea populară a șocului chinezesc ghidează Statele Unite pe o cale autodistructivă.

Pe scurt, dovezile conform cărora importurile chinezești din ultimele două decenii au lovit anumite regiuni din Midwest, sunt folosite pentru a pretinde un zid în jurul economiei SUA – exact răspunsul greșit.

Este posibil ca importurile să fi dus la eliminarea locurilor de muncă în comunitățile ale căror industrii erau în concurență directă cu producția chineză. Dar în întreaga economie, inputurile chineze ieftine au creat câștiguri pentru producătorii inovatori și au sporit competitivitatea.

Apariția Chinei ca putere manufacturieră nu a contribuit doar la menținerea prețurilor scăzute în Statele Unite – un beneficiu deloc neglijabil. De asemenea, a împins economia americană către un echilibru cu o valoare mai mare, bazat pe inventarea și proiectarea de noi sisteme și gadgeturi, ceea ce a creat locuri de muncă bine plătite în cercetare, dezvoltare și proiectare. În cele din urmă, China a creat mai multe locuri de muncă în întreaga economie decât a eliminat.

Poate că vor fi necesare anumite tarife pentru a proteja sectoare esențiale pentru securitatea națională. Însă ridicarea unei bariere defensive, izolând SUA de bunuri, capital, oameni, idei și inovații străine, este o cale spre sărăcie – una care ar putea duce la un declin american autentic.