Tranziția verde s-a înnegrit. 87% din energia mondială, produsă din combustibili fosili

Analiza realizată de Institutul pentru Energie arată că cererea globală de energie a crescut cu 2% în 2024, iar combustibilii fosili continuă să stea la baza sistemului energetic, reprezentând 87% din producție. Emisiile de dioxid de carbon din energie la nivel mondial au crescut de la 32.845,4 milioane de tone în 2014, la 35.491,8 milioane de tone în 2024, scăderi importante înregistrându-se doar în UE. Emisiile totale de carbon au crescut cu 1% în 2024 și au depășit nivelul record stabilit în anul precedent, ajungând la 40,8 GtCO2.

87% din producția totală de energie la nivel mondial a fost realizată din combustibili fosili, ceea ce spune foarte mult despre direcția tranziției verzi, propăvăduită acum doar de Uniunea Europeană. Analiza statistică a energiei mondiale în 2025, realizată de Institutul pentru Energie, arată că, din cei 592 exajoules (EJ) consumați în 2024, 199 EJ au fost produși din petrol, 165 EJ din cărbune și 149 EJ din gaze.

De cealaltă parte, doar 33 EJ au provenit din eolian și fotovoltaice, 31 EJ din nuclear și 16 EJ din hidroenergie. În 2024, combustibilii fosili, gazele naturale au înregistrat cea mai mare creștere, cu 2,5%, urmate de cărbune cu 1%, iar petrolul a înregistrat doar o creștere minoră de 0,6%. Petrolul rămâne însă sursa dominantă de energie, acoperind 34% din cererea totală de energie, arată Institutul pentru Energie. Emisiile de CO2 din energie la nivel mondial au crescut de la 32.845,4 milioane de tone în 2014, la 35.491,8 milioane de tone în 2024. Scăderi importante ale emisiilor s-au înregistrat doar  în UE, care și-a redus emisiile de la 2.991 milioane de tone în 2014, la 2.483,5 milioane de tone în 2024, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană a fost responsabilă de doar 7% din emisiile de carbon din energie produse la nivel global. Cele mai multe emisii din UE au fost produse de Germania (569,7 milioane tone), Italia (296 mt), Polonia (257,1 mt), Franța (254,2 mt), Spania (250,1 mt), Olanda (150,9 mt), Belgia (107,5 mt) și Cehia (71,5 mt). Comparativ, România a produs, în 2024, doar 61,7 milioane tone de CO2. Față de emisiile UE, zona Asia Pacific a produs 19.065, 7 milioane tone de CO2 anul trecut, o creștere însemnată de la 15.715.2 milioane tone în 2014. Cel mai mare producător de emisii CO2 din energie este, de departe, China, cu 11.172.8 milioane tone, urmată de India, cu 2.953 milioane tone CO2 (mult peste totalul emisiilor din UE).

Petrolul este la putere

În ce privește consumul total de petrol în mii de barili pe zi, Asia Pacific s-a situat pe primul loc în 2024, cu 39.037, urmată de America de Nord, cu 24.588, și Europa, cu 14.602 (11.051 în UE). Țările cu cel mai mare consum de petrol au fost SUA, cu 20.307 mii de barili pe zi, China, cu 16.473, India, cu 5.757, Arabia Saudită, cu 3.959, Federația Rusă, cu 3.862, și Japonia, cu 3.252 mii de barili pe zi. La nivel mondial, consumul de petrol a crescut de la 93.693 mii de barili pe zi în 2014, la 104.710 în 2024.

Singurele regiuni în care s-au raportat scăderi ale consumului au fost Uniunea Europeană, care și-a redus consumul de la 11.170 mii barili pe zi în 2014, la 11.051 mii barili pe zi în 2024, și America Centrală și de Sud, care a înregistrat o scădere de la 7.299 la 7.126.  Cele mai mari exportatoare de petrol și produse petroliere au fost, în 2024, SUA, cu 481,6 milioane barili, în creștere față de 452,1 milioane barili în 2023, Arabia Saudită, cu 379,8 milioane barili, în scădere de la 404,2 milioane barili în 2023, Federația Rusă, cu 347,4 milioane de barili, în creștere față de 335,7 milioane barili în 2023, și Emiratele Arabe Unite, cu 278 milioane barili, în creștere de la 262,7 milioane barili în 2023.

Creșteri și la gaze

În 2024, producția globală de gaze a crescut cu 1,2%, ajungând la 4.124 miliarde de metri cubi. Cei mai mari patru producători au fost SUA, Rusia, Iranul și China, care, împreună, au reprezentat 53% din producția globală totală. Producția europeană și-a continuat declinul structural, scăzând cu 3,4% față de 2023, în principal din cauza scăderilor din Norvegia, Regatul Unit și Olanda. Cererea globală de gaze a revenit la creștere în 2024, crescând cu 2,5% (101 miliarde de metri cubi). Jumătate din creșterea cererii a fost condusă de regiunea Asia-Pacific, condusă de China, Japonia și India. Între timp, Europa a cunoscut o revenire modestă, cererea crescând cu 6 miliarde de metri cubi, ajungând la 469 miliarde de metri cubi, marcând prima sa creștere din 2021.

Comerțul total cu GNL a rămas constant, SUA menținându-și poziția de cel mai mare exportator, ajungând la 115 miliarde de metri cubi. Exporturile de GNL din SUA către Europa au scăzut cu 16 miliarde de metri cubi față de 2023, majoritatea fiind redirecționate către regiunea Asia-Pacific. Comerțul total prin conducte a crescut cu 43 miliarde de metri cubi, determinat de creșterea exporturilor Rusiei, cu 6 miliarde de metri cubi către Europa, 8 miliarde de metri cubi către țările vecine CSI și 5 miliarde de metri cubi către China, se precizează în raportul Institutului pentru Energie.