Bolojan a preferat să sărăcească populația decât să stopeze ”tunurile” date bugetului de statÎn afara optimizărilor fiscale, practicate în masă de multinaționale, banii lipsă din bugetul României se regăsesc în țepele date de diverse companii. Potrivit Curții de Conturi, dintr-un total de peste 128 miliarde de lei datorii la bugetul de stat înregistrate în anul 2023, mai mult de 90 de miliarde de lei reprezintă datorii nerecuperabile de la firme, din care 79 miliarde de lei provin din mediul privat.
Ilie Bolojan s-a scuzat, cumva, spunând că nu a mai fost timp să schimbe legislația insolvenței și a evaziunii fiscale, zonă din care se pierd zeci și chiar sute de miliarde de lei. Și, pentru că nu a mai fost timp, a recurs la sărăcirea cruntă a populației. Orice zi în care se amână modificările legislative înseamnă o majorare a prejudiciilor aduse bugetului de stat și o invitație pentru ultimele tunuri care se mai pot da cu ajutorul legilor permisive.
Dar, desigur, pentru Guvernul Bolojan, aceasta nu este o urgență. Pentru a respecta limita de deficit de 7% în 2025, România are nevoie, în plus, de 25 de miliarde de lei. Numai în 2023, datoriile totale la bugetul de stat ale firmelor, companiilor și persoanelor fizice au ajuns la suma de 127, 2 miliarde de lei, din care ale persoanelor juridice erau de 30,6 miliarde de lei recuperabile și de 91,3 miliarde de lei nerecuperabile. La persoanele fizice, datoriile de 3,9 miliarde de lei erau recuperabile, iar datoriile de 1,2 miliarde de lei, nerecuperabile.
Cele mai mari datorii la stat au fost înregistrate de societățile cu capital privat, care aveau, în 2023, 23,9 miliarde de lei care se puteau recupera și peste 79 miliarde de lei, nerecuperabile. Și asta în timp ce societățile cu capital de stat aveau 6,7 miliarde de lei datorii recuperabile și 12,3 miliarde de lei datorii nerecuperabile. Cele mai multe arierate nerecuperabile sunt deținute de firme din București, cu un total de peste 22 miliarde de lei. Desigur, datoriile nerecuperabile au fost permise și încurajate prin prevederile permisive din Legea insolvenței.
Protecție instituțională
Auditul Curții de Conturi la Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF pentru anul 2023 a relevat tratarea cu superficialitate a unor solicitări de verificare transmise de Curtea de Conturi în cazul unor contribuabili cu risc fiscal ridicat, ce fac parte dintr-o grupare de peste 30 de firme care cumulează o valoare a datoriilor neachitate la bugetul de stat de peste 150 milioane euro, precum și neanalizarea și neinvestigarea riscului fiscal existent în cazul contribuabililor care îşi au sediul fiscal înregistrat la adrese la care se regăsesc foarte multe alte societăți comerciale și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat. Totodată, DGAF nu a valorificat procese-verbale prin nicio modalitate prevăzută de procedura operațională aplicabilă sau prin dispoziție a directorului general antifraudă, respectiv prin transmiterea unei sesizări penale sau inițierea unui control documentar și prin emiterea deciziei de impunere. Mai mult, inspectorii Curții de Conturi au constatat programarea, declanșarea controlului și instituirea tardivă a măsurilor asiguratorii.
Controale, nefinalizate nici după 180 de zile
Verificările la DGAF au depistat o durată foarte mare a unor controale antifraudă, de peste 180 de zile. Astfel, 165 de acțiuni de control din cele 242 de acțiuni de control începute până în luna noiembrie 2023 erau nefinalizate în luna mai 2024. În unele cazuri titlul de creanță nu a fost emis și comunicat contribuabililor în termen de cel mult şase luni de la data la care au fost dispuse măsurile asiguratorii, iar în altele, organele antifraudă nu au procedat la identificarea bunurilor aflate în proprietatea unui debitor și nu au obținut informații cu privire la activele patrimoniale ale acestuia în scopul înscrierii acestora în referatul justificativ și în decizia de instituire a măsurilor asiguratorii.
”La finele anului 2023 erau 1.093 de acțiuni de verificare documentară nefinalizate, dintre care cele mai multe se regăsesc în cazul structurilor regionale ale DGAF din București, Oradea, Suceava și Alexandria. În funcție de domeniile vizate de analiza de risc, cele mai mari restanțe se regăsesc în cazul verificării veniturilor obținute din comerț online (753 de entități), TVA (57 de entități), tranzacțiile cu criptomonede (48 de entități), Fondul de Tranziție Energetică (19 entități), comerțul electronic care se referă la tranzacții ale firmelor de curierat (17 entități) și serviciile de livrare prin platforma Glovo (17 entități)”, se arată în raportul Curții de Conturi.
