Elveția se confruntă cu o alegere dură: menținerea accesului la piața Uniunii Europene, dar numai prin efectuarea de plăți financiare, primirea de migranți și renunțarea la puterea judiciarăO națiune europeană mândră de independență se confruntă cu o alegere dură: menținerea accesului la piața Uniunii Europene, dar numai prin efectuarea de plăți financiare, primirea de migranți și renunțarea la puterea judiciară.
De data aceasta, problema nu este pentru Marea Britanie, ci pentru Elveția, relatează Financial Times. După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Țara Cantoanelor a ajuns la un acord pentru a-și păstra și îmbunătăți accesul la piața UE.
Dar acordul – care va fi supus unui referendum – include aceleași chestiuni spinoase care au îngreunat relația dintre Regatul Unit și blocul comunitar, inclusiv contribuțiile bugetare, politica de migrație și rolul judecătorilor.
Dacă va fi aprobat, noul cadru obligă Elveția să reflecte modificările aduse legislației UE în domenii precum reglementarea mărfurilor, migrația, energia electrică și transporturile – în caz contrar, se va confrunta cu măsuri de retorsiune.
Berna ar avea o influență redusă asupra modului în care evoluează normele, dar ar fi obligată să plătească 375 de milioane de euro anual la bugetul UE.
În multe privințe, pactul este paralel cu lupta Regatului Unit pentru echilibrarea suveranității cu accesul la piața UE. În mai, cele două părți au convenit asupra unei serii de schimbări, de la pescuit la energie, ca parte a „resetării relațiilor”.
De asemenea, negocierile au loc în contextul în care atât Londra, cât și Berna caută legături mai strânse cu UE în materie de apărare și securitate, după amenințările președintelui Donald Trump de a retrage garanțiile SUA care au susținut securitatea Europei de la al Doilea Război Mondial.
Acum, Elveția va trebui să accepte sau să respingă acordul, un proces care va dura mai mulți ani. Mai întâi va fi un proces de consultare publică până în toamnă, apoi textul – eventual cu unele amendamente – va fi transmis parlamentului pentru a începe dezbaterile în 2026.
Guvernul intenționează să organizeze referendumul până în iunie 2027, în caz contrar alegerile naționale de la sfârșitul aceluiași an îl vor împinge în 2028.
”Alinierea dinamică”
„Alinierea dinamică” – adoptarea automată a modificărilor aduse legislației UE – vizează șase domenii-cheie: recunoașterea reciprocă a standardelor privind mărfurile, energia electrică, siguranța alimentară, transportul aerian și terestru și libertatea de circulație.
Berna poate exercita presiuni asupra Bruxelles-ului și a membrilor UE atunci când aceștia lucrează la actualizarea acestor norme, dar nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește rezultatul final și riscă sancțiuni dacă nu pune în aplicare modificările.
Litigiile sunt soluționate de o instanță independentă – și nu unilateral de către instanțele UE – pentru a răspunde preocupărilor elvețiene privind suveranitatea și autonomia juridică.
Dar atunci când cazul implică legislația UE, comisia de arbitraj trebuie să solicite Curții Europene de Justiție, instanța supremă a blocului comunitar, o interpretare obligatorie.
La fel ca în Regatul Unit, jurisdicția CEJ și adoptarea „dinamică” a legislației UE devin paratrăsnete pentru mișcarea eurosceptică din Elveția.
„Preluarea legislației UE și a hotărârilor CEJ schimbă în cele din urmă sistemul de democrație directă din Elveția. Ne deteriorează competitivitatea”, a declarat directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger. Grupul anti-UE, inițiat de miliardari cu capital privat și alți antreprenori, strânge semnături pentru a lansa o inițiativă de vot public pe această temă.
