De la ultimele alegeri încoace toată presa și toți politicienii au năvălit precum turcii odinioară, pe subiectul sporurilor din salarizările românilor. Dar, haideți, cu calm, să analizăm subiectul și să vedem exact ce și cum.
Ce este sporul și cine l-a inventat?
Comuniștii au cercetat ei cum să motiveze muncitorii și au inventat munca în acord și sporul la salariu. Sporul a fost creat de către comuniști pentru realizarea unor diferențieri corecte între categorii de muncă, zone de activitate și angajați dar și pentru a evita plata acestora în cazuri clare precum concedii fără plată, neîndeplinirea fiecărei condiții de acordare, etc întrucât salariul de bază era mic și față de el se calculau sporurile.
Astfel s-a realizat și o motivare morală și materială dar și un mod de control a acordării
După 1990, sistemul a fost continuat pentru ca permitea aceleași lucruri dar a fost diversificat și folosit politic și în interes de grup.
Astfel s-au inventat sporuri diverse și hilare precum sporul de antenă, de ecran, de cască etc. etc., pe care presa le-a dezvăluit în mod corect.
Doar că aplicarea sporurilor odată cu apariția și creșterea domeniului economic privat a creat probleme în aplicarea lor chestiune pe care onorabilii guvernanți și politicieni au exploatat-o mereu doar electoral. Așadar, privații de sorginte externă nu înțelegeau noțiunea de spor și modul de aplicare a acestuia, ei fiind adepții unui sistem simplificat existent în țările lor și bazat pe un salariu cu valoare unică și plata unor beneficii în plus în câteva condiții clare precum ore suplimentare etc.
De aceea existența unor sporuri pe economie, ramura, unitate, zona de activitate precum în România a creat o fractură între zona de stat și cea privată tocmai prin faptul ca privații ar fi trebuit să acorde unele sporuri și nu le acordau, statul acordă sporuri nediferențiate clar, legile sunt neclar făcute, șamd.
Privații și o parte din societățile cu capital de stat, au introdus sporurile în salarii dar măsura a creat situații hilare pentru că:
– dacă angajatul beneficia de spor de noapte și nu lucra nici o noapte nu i se acorda sporul dar dacă sporul a fost inclus în salariu nu se poate face nimic în sensul neacordării procentului respectiv
– aceeași situație în cazurile sporurilor de lucru peste program, în weekend și sărbători legale
– s-a mărit salariul de bază și au crescut concomitent sporurile rămase deoarece ele se raportau la acest salariu de bază.
Pentru unii muma pentru alții ciuma!
Haideți acum să luăm câteva exemple clare pentru a vedea exact ce și cum:
1. Sporul de vechime în muncă:
– este un spor general acordat de stat
– a fost creat pentru motivarea muncii și a personalului
– este limitat la un procent și o perioadă fixă deși prin noile modificări ale vârstei de pensionare angajatul este nemotivat în a continua munca după împlinirea stadiului minim de cotizare ceea ce îl îndreaptă clar către muncă la gri sau la negru.
2. Sporurile specifice unei ramuri economice
De exemplu sporul de aviație era dat și femeii de serviciu și piloților și personalului TESA, etc.
3. Sporul de noapte
În aviație se plătesc orele de noapte după calendarul zilnic al răsăritului și apusului soarelui în timp ce legea prevede un interval orar fix. Aplicarea celor două condiții este pur și simplu discreționară și evident în detrimentul angajaților pentru ca plata se face la ora de zbor în primul caz și nu la intervalul orar complet precum în al doilea caz. Culmea este că aici și privatii și statul o aplică pe prima!
4. Sporuri acordate de două ori în același timp aceluiași angajat
Da, ați citit bine! În oferta de semnare a prelungirii unui acord pe unitate într-o societate cu capital de stat – dat fiind lipsa unui CCM și a depășirii tuturor termenelor legale pentru încheierea acestuia, s-a constatat ca sporul de condiții speciale de 25% era acordat de două ori personalului de conducere și odată angajaților!
Deasemenea în acel acord personalul de conducere primea în bloc sporul pentru depășirea frecventă a programului în timp ce angajații nici individual nu îl primeau!
Statul fură, Statul minte, noi cu drag votăm!
În aviație, conform Legii 223/2015, sunt stabilite 14 sporuri specifice din care 10 sunt aplicabile aviației de transport civile și restul aviației sportive și utilitare. Aplicând cele 10 sporuri salariului de 12.000 Ron despre care s-a afirmat ca ar conține incluse aceste sporuri, ar rezulta ca salariul de bază al unui pilot comandant ar fi fost înainte de includere de circa 5.500-6.000 Ron adică echivalentul a 1.100-1200 de euro lunar. Dar plata CAS (24%) și mai ales a CASS (8%) ( nota bene: în aviație pentru piloți și stewarzi se plătește în plus acest CASS față de restul angajaților din România) se face la valoarea integrală a veniturilor calculate.
Într-o societate de stat sau cu capital de stat directorul general este ordonatorul de credite și poartă răspunderea civilă și penală directă. Astfel, bugetul de venituri și cheltuieli prevede și obligă la plată toate cele ce legea obligă a exista. Ca atare se aplică în mod obligatoriu calculul sporurilor legal prevăzute generale și particulare care sunt prevăzute în buget în mod aparte. Bugetarea sporurilor și neacordarea lor angajaților se constituie în infracțiune și dacă sumele bugetate sunt redistribuite de la sursă în alte scopuri aceasta dublează infracțiunea.
Pentru ca să nu fim acuzați de dezinformare precizez că:
– situația neacordării sporurilor a fost constatata prin decizii definitive ale instanțelor în mai multe dosare
– ITM a fost informată de către societate prin intermediul notelor de recalculare trimise pentru angajații beneficiari ai acelor decizii
– ITM a executat diverse controale la acea societate și la final a certificat ca aceasta nu a încălcat nici o prevedere legală în domeniu. Adică pontajele angajaților care indicau în fals prezența de luni până vineri de la 08.00 la 16.00 au fost “spălate” până la albirea completă a infracțiunii.
A fost sesizat în acest caz Ministerul Muncii aflat sub conducerea celebrului personaj de bancuri, Raluca Turcan, dar și Inspectoratul Teritorial de Muncă ITM cu privire la aceste infracțiuni care au condus la:
– pierderi materiale directe aduse angajaților prin neplata sumelor datorate și a neincluderii lor în punctajele de pensie
– neîncasarea de către stat a taxelor și impozitelor aferente sumelor datorate
Răspunsurile acestora sunt halucinante în sensul ca deosebita doamnă ministru a informat ca a trimis spre cercetare cazul către … ITM! Adică complicele hotului nu-i așa?
Legea salarizării unitare o himeră
Luptele politice au condus evident la explicitări de concepte în funcție de fiecare jucător politic în parte, de aici rezultând și harababura din domeniul salarizării
Moda preluării modelelor externe nu a putut fi aplicată din varii motive și perdanții suntem noi toți până la urmă pentru ca politicienii vin și pleacă, noi plătim și presa degeaba scrie
Suntem asmuțiți unii împotriva altora, angajați la stat versus cei de la privat și invers, pentru a nu cere aleșilor noștri stabilirea unui sistem clar și precis, pedepsirea vinovaților, recuperarea pierderilor etc Concomitent suntem momiți individual cu sporuri pe alese pentru a vota pe unii și pe alții dar la final rămânem individual și triști cu fața la sloganul studențesc de la Rivolutie: “alupigus ut”.
Acesta poate fi un pamflet bazat pe cazuri reale sau un adevăr dureros bazat pe suferințe ideale.
