România se împrumută pentru oferirea de sprijin imediat Ucrainei

Instrumentul financiar SAFE creat de Comisia Europeană, prin care statele UE vor fi obligate să acceseze împrumuturi totale de 150 miliarde de euro, va fi folosit pentru înarmare, dar mai ales pentru oferirea de sprijin imediat Ucrainei. Sprijinul, salutat de Senatul României, va consta în facilitarea transferului de echipamente militare din stocurile naționale ale statelor membre.

Hotărârea Senatului României referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, publicată în Monitorul Oficial, constată că, prin noul instrument financiar SAFE, se vor furniza statelor membre UE împrumuturi garantate din bugetul Uniunii, într-un volum de până la 150 miliarde euro. La activarea clauzei derogatorii naționale (NEC), flexibilitatea avută în vedere acoperă cheltuielile cu apărarea – atât investiții, cât și cheltuieli curente – pentru o perioadă de 4 ani, cu considerarea ca an de referință a suplimentărilor bugetelor apărării începând din 2021.

Flexibilitatea creează un spațiu fiscal pentru asigurarea de către statele membre UE a unui procent suplimentar de 1,5% din PIB pentru apărare, susține Senatul. Prin consolidarea contribuției din partea Băncii Europene de Investiții se vor realiza extinderea categoriilor de eligibilități, limitarea restricțiilor pentru proiectele din sectorul apărării și dublarea plafonului de investiții anuale până la 2 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte din domeniul dronelor, securității cibernetice, tehnologiilor cuantice, facilităților militare, spațiului și protecției civile.

Potrivit Hotărârii Senatului, instrumentul SAFE este conceput ca o măsură temporară și de urgență, pentru a sprijini statele membre în realizarea de investiții publice majore în domeniul apărării. În același timp, SAFE vizează creșterea capacităților industriale de apărare ale UE, cu accent pe interoperabilitate și eficiență în achiziții comune, reducerea dependenței strategice față de producători din afara UE, precum și oferirea de sprijin imediat Ucrainei, prin facilitarea transferului de echipamente militare din stocurile naționale ale statelor membre. Totodată, instrumentul prevede o derogare temporară de la reglementările privind achizițiile publice în domeniul apărării și o scutire temporară de TVA pentru produsele de apărare achiziționate prin proceduri comune.

Se merge pe achiziții comune

Împrumuturile vor avea condiții de finanțare avantajoase, în special pentru statele membre care nu fac parte din zona euro, ce decurg din ratingul de credit al UE, lichiditatea sporită a obligațiunilor UE și cererea ridicată a pieței pentru emisiunile UE, se arată în Hotărârea Senatului. Totuși, dat fiind accentul pus pe rapiditatea implementării instrumentului și condițiile de eligibilitate prevăzute, va fi nevoie de concentrarea eforturilor pentru identificarea proiectelor adecvate și partenerilor alături de care vor fi realizate achizițiile comune, consideră semnatarii actului normativ.

Documentul Senatului subliniază că este nevoie de o regândire a modului în care România își asigură apărarea, făcând din abordarea colaborativă europeană un vector predilect al înzestrării, dar și de un grad ridicat de agilitate din partea României, pentru a identifica rapid modalitățile de abordare a acestui nou mecanism și pentru a valorifica această oportunitate de colaborare cu statele membre în vederea integrării industriei naționale de apărare în cea europeană.

”Rămâne o chestiune discutabilă fezabilitatea efectuării primelor plăți în anul 2025, având în vedere că sunt necesare negocierea regulamentului, elaborarea și aprobarea planurilor europene de investiții în industria de apărare subsecventă, identificarea partenerilor pentru achiziții comune și începerea implementării”, se precizează în Hotărârea Senatului.

Integrarea Ucrainei în industria de apărare

România sprijină integrarea Ucrainei în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) și susține extinderea și pentru alte state candidate, în special Republica Moldova, potrivit actului adoptat de Senat.

”Din perspectiva României, prioritățile industriei UE de apărare ar trebui să acopere: apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime, războiul electronic, transportul aerian strategic, rachetele și munițiile, dronele, sistemele anti-UAS (combaterea dronelor), capabilitățile cibernetice”, subliniază Senatul. De asemenea, instituția legislativă salută publicarea în Cartea albă a stimulentelor pentru participarea la proiecte comune europene, precum: excluderea cheltuielilor pentru apărare din calculul deficitului, exceptarea de la plata TVA pentru proiectele de colaborare europene și optimizarea directivelor de achiziție.