Dezastru total. Se importă masiv și gaze, și energie electrică

Din hub-ul energetic promis de ministrul Sebastian Burduja s-a ales praful. România a ajuns să importe masiv nu numai energie electrică, ci și gaze naturale, ducând în derizoriu poziția țării noastre de cel mai mare producător din UE. Pe de altă parte, optimismul de neînțeles al ministrului Energiei s-a mai fâsâit, acesta recunoscând oficial că țara noastră nu mai are cu ce să producă energie.

Institutul Național de Statistică a prezentat, din nou, cifrele dezastrului din sectorul energetic, arătând o prăbușire fără precedent a producției. Astfel, principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.IV.2025, au totalizat 11.163,9 mii tone echivalent petrol1 (tep), în creștere cu 533,9 mii tep față de perioada 1.I-30.IV.2024. Vestea proastă estecă producţia internă a însumat 5.917,1 mii tep, în scădere cu 313,6 mii tep (-5,0%) faţă de perioada 1.I-30.IV.2024, iar importul a fost de 5.246,8 mii tep, în creștere cu 847,5 mii tep (+19,3%).

Producția de cărbune, ajunsă oricum la un nivel inferior, a scăzut, în primele 4 luni ale acestui an, cu 0,7%, în timp ce producția de țiței a scăzut cu 6,1%, cu importuri majorate cu 36,9%. În ce privește importurile de gaze, acestea au cunoscut o explozie, majorându-se cu 72,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. La energie electrică stăm și mai prost, dat fiind că producția s-a redus cu 9,8%, iar importurile au crescut cu 81,6%.

Producţia din termocentrale a fost de 5.998,7 milioane kWh, în scădere cu 132,1 milioane kWh (-2,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 3.893,7 milioane kWh, în scădere cu 1.999,0 milioane kWh (-33,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.936,0 milioane kWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh (-1,2%), pe fondul opririi reactorului 2 de la Cernavodă. Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.IV.2025, a fost de 2.126,5 milioane kWh, în scădere cu 504,1 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IV.2024 (-19,2%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.092,4 milioane kWh, în creștere cu 259,3 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IV.2024 (+31,1%). Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.952,7 milioane kWh, cu 1,0% mai mare față de perioada 1.I-30.IV.2024, iar consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,2%.

Consumul populaţiei a crescut cu 5,5%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,4%. Exportul de energie electrică a fost de 4.440,1 milioane kWh, în creștere cu 267,8 milioane kWh, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1827,1 milioane kWh, în scădere cu 92,5 milioane kWh.

Mitul s-a spulberat

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a decis, în sfârșit, să vorbească despre realitatea din sistem. ”Trebuie să le explicăm românilor că există acest mit fals, cum că România ar fi un mare producător de energie. România nu mai este demult un mare producător de energie. Problema e însă că România nu-și poate acoperi vârfurile de consum din producția proprie, iar pe vârfurile de consum, nu avem energie suficientă. Asta este realitatea”, a afirmat ministrul.

Același ministru care ne vorbește de la instalarea sa în funcție despre România, hub energetic european, în condițiile în care sistemul se chinuia vizibil să supraviețuiască de la o zi la alta. Bineînțeles, acesta a reiterat lipsa de investiții din ultimii 35 de ani și decapitalizarea companiilor energetice, trecând doar evaziv peste principala problemă a sistemului: închiderea unor capacități de producție de 7.000 MW, fără a pune nimic în loc. Burduja continuă să insiste că anul trecut s-au instalat capacități de 1.250 MW, în principal fotovoltaice, însă, potrivit datelor oficiale, din 2023 până la jumătatea lunii iunie 2025, în sistem au apărut în plus doar 1.000 MW.

Energia, tot mai scumpă

Problema lipsei capacităților de producție a condus la prețuri uriașe ale energiei, care nu au cum să scadă în niciun orizont. Ministrul Energiei se tot laudă cu viitoarele grupuri pe gaze de la Mintia, termocentrala vândută pe nimic străinilor, însă omită să spună că energia produsă pe gaze are cel mai mare preț. Despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă nu se mai aude nimic și este greu de presupus că se va materializa vreun proiect, atâta timp cât decizia guvernamentală a fost să se îndrepte și spre proiectele total incerte și extrem de costisitoare ale reactoarelor modulare. Pe de altă parte, energia regenerabilă nu poate fi ieftină, dat fiind că nu există stocare care să permită stabilizarea prețurilor și să împiedice oprirea producției de către cei care le administrează atunci când tarifele devin negative și afectează profitul.