După ani de tensiuni cu administrația Biden, CEO-ul Meta își reconfigurează strategia politică, apropiindu-se de Donald Trump și adoptând o abordare tot mai agresivă în relația cu Washingtonul.
La începutul anului, Mark Zuckerberg s-a întors pe scena politică din Washington, semnalând o schimbare majoră de direcție. După o perioadă în care a fost marginalizat de Casa Albă condusă de Joe Biden, CEO-ul Meta caută acum apropierea de Trump și aliații acestuia, în speranța de a-și proteja imperiul tehnologic de viitoare reglementări și procese antitrust.
Zuckerberg a avut deja mai multe întâlniri cu Trump și vicepreședintele JD Vance, inclusiv o discuție despre reglementările europene privind inteligența artificială. Meta a contribuit financiar la inaugurarea noii administrații și, în semn de angajament pe termen lung, Zuckerberg a achiziționat un conac în apropierea reședinței vicepreședintelui.
Compania și-a relaxat politicile de moderare a conținutului, a redus inițiativele de diversitate și a încheiat contractul extern de verificare a faptelor – o mișcare care a fost percepută ca un gest de bunăvoință către tabăra republicană. În paralel, Zuckerberg a promovat figuri pro-Trump în structura de conducere a Meta și a adoptat o estetică inspirată de „energia masculină” promovată de Elon Musk – rivalul său devenit model de atitudine.
Un punct central al disputei cu administrația Biden a fost Secțiunea 230 din Legea decenței comunicațiilor din 1996 – o prevedere legislativă care oferă protecție juridică platformelor online, scutindu-le de răspunderea pentru conținutul postat de utilizatori. Silicon Valley consideră această regulă esențială pentru funcționarea rețelelor sociale, însă Biden a cerut în repetate rânduri abrogarea ei, acuzând companiile că permit răspândirea dezinformării și conținutului periculos.
Totuși, beneficiile recalibrării politice sunt incerte. Trump continuă să critice Meta, iar administrația sa nu a susținut reforme legislative favorabile companiei, cum ar fi menținerea Secțiunii 230. În plus, Meta se confruntă cu un proces antitrust major intentat de Comisia Federală pentru Comerț, ce ar putea duce la divizarea companiei.
În interiorul Meta, atmosfera este tensionată. Angajații vorbesc despre scăderea moralului și despre represiuni împotriva celor care critică noua direcție. Unele foste figuri de top au părăsit compania, iar fostul director de politici publice, Sarah Wynn-Williams, a ajuns să dea Meta în judecată, susținând că a fost redusă la tăcere.
Zuckerberg pare dispus să schimbe alianțele politice în funcție de climatul de la Washington. Analiștii spun că, dacă democrații vor reveni la putere, este de așteptat ca Meta să își reorienteze din nou mesajul și politicile. Însă manevrele recente au lăsat o impresie persistentă că Zuckerberg este motivat mai degrabă de interese economice decât de principii.
„Mark va face întotdeauna ceea ce e mai bine pentru afacere,” spune un fost consilier Meta, rezumând filosofia care pare să guverneze deciziile CEO-ului. Într-un peisaj politic polarizat, Zuckerberg joacă un joc riscant: acela de a rămâne de partea celor aflați la putere, indiferent de costurile reputaționale.
