Încălzirea globală s-a întors împotriva Ursulei. Ploile extinse au ”stins” fotovoltaicele

Pariul cu fotovoltaicele, bazat pe teoriile încălzirii globale, începe deja să fie pierdut de Comisia Europeană. Încet, încet, încălzirea globală se transformă într-o adevărată răcire globală, iar frigul exagerat și ploile abundente care țin prizonieră România sunt doar începutul. Problema este că, dacă și în lunile însorite fotovoltaicele se ”sting”, sistemele energetice sunt în mare pericol. Exemplul blackout-ului din Spania, despre care jurnaliștii de la The Telegraph spun că a fost un experiment al UE cu regenerabilele, arată clar ce va urma.

Teoriile schimbărilor climatice, care au ca vârf de lance încălzirea globală, încep să fie tot mai des contrazise de realitate. Apariția frecventă a unor știri din ”surse oficiale”, care ne avertizează că iar s-au înregistrat recorduri de temperaturi crescute, contrastează tot mai mult cu știrile despre zăpezi și frig în zone prin definiție aride.

Primul studiu zdrobitor, bazat pe date transmise din satelit, deci de netăgăduit, a arătat că ghețarii se refac, deși jurnaliștii de serviciu au numit fenomenul anomalie. Un alt studiu, mai degrabă amuzant, este cel care a demonstrat recent că excrementele de pinguin determină formarea de nori care contribuie la răcirea planetei. Desigur, excrementele pinguinilor au reușit să învingă flatulența bovinelor, acuzată și ea de o parte importantă a încălzirii globale. Cert este că vremea se răcește îngrijorător. Pentru România, ultima prognoză anunță o vară extrem de rece, iar frigul și ploile abundente din acest sfârșit de mai sunt un semnal puternic. În urmă cu 20 de ani, jumătatea lui mai însemna temperaturi aproape caniculare. Acum însă, cu cât ne îndreptăm spre vara calendaristică, cu atât temperaturile scad. În afara disconfortului creat și pericolul de inundații aferent, România are o mare problemă. Și anume aceea că fotovoltaicele s-au ”stins”. Fără nicio rază de soare, marile parcuri fotovoltaice produc mai nimic, iar asta se vede.

Sistemul gâfâie

De la intrarea în mentenanță a reactorului 2 de la Cernavodă, sistemul energetic a început să gâfâie. Speranța că, cel puțin pe timpul zilei, panourile solare vor produce ceva s-a prăbușit și ea, când peste țară s-au abătut ploi torențiale care nu se vor opri prea curând. Din marele mix energetic al României, în afară de hidro, nicio capacitate, fie ea solar, eolian, cărbune sau gaze, nu mai produce peste 500-600 MWh. Astfel, s-a trecut la importuri constante și de peste 1.600 MWh. Din ianuarie până în prezent, în sistem au mai apărut vreo 600 MW din fotovoltaice, circa 80 MW din eolian, 14 MW din hidrocarburi și 50 MW din hidro, iar ministrul Sebastian Burduja ne mai ”amenință” cu 1.500 MW, probabil tot din fotovoltaice. Cu cei de la Comisia Europeană nu s-a rezolvat nimic, astfel că vom fi nevoiți să renunțăm și la capacități de 1.750 MW din cărbune, în condițiile în care reactorul 1 va intra în modernizare chiar la începutul anului viitor, pentru o perioadă de aproximativ 3 ani.

Experiment eșuat

Un articol zguduitor publicat de The Telegraph dezvăluie un lucru șocant. Potrivit unor surse de la vârful UE, blackout-ul spaniol s-ar fi produs din cauza unui experiment eșuat. Practic, oamenii au vrut să vadă, pe pielea altora, dacă sistemul poate funcționa doar cu regenerabile.

”Surse de la Bruxelles au declarat pentru The Telegraph că autoritățile desfășurau un experiment înainte ca sistemul să se prăbușească, cercetând cât de mult ar putea împinge dependența de surse regenerabile în pregătirea pentru eliminarea treptată rapidă a reactoarelor nucleare din Spania din 2027. Guvernul pare să fi împins ritmul nechibzuit, înainte de a face investițiile necesare într-o rețea inteligentă sofisticată a secolului XXI, capabilă să-i facă față”, au scris jurnaliștii. Aceștia au mai sesizat că guvernul tărăgănează investigația incidentului de o gravitate extremă și că Asociația Spaniolă a Companiilor de Energie Electrică a atras atenția că autoritățile au limitat, în esență, ancheta la o perioadă de 20 de secunde pe 28 aprilie, ignorând în mod intenționat elefantul din cameră: o serie de oscilații sălbatice de tensiune care au început cu câteva zile mai devreme și au depășit nivelurile de „urgență” în întreaga peninsulă timp de două ore până la pană de curent. Astfel, tensiunea a crescut de la 220 kilovolți (kV) la extreme de 250 kV.