De Ce Ne Este Rușine de Terapie? Despre Stigma Emoțiilor în România

Aceasta este una dintre cele mai des întâlnite reacții atunci când cineva din România aude cuvântul „terapie”. Din păcate, încă trăim într-o cultură în care a merge la psiholog este privit ca un semn de slăbiciune sau, mai rău, ca o etichetă de instabilitate psihică.

📌 Dar în 2025, în contextul unei societăți tot mai stresante, polarizate și solicitante emoțional, sănătatea mintală devine o prioritate vitală, nu un subiect tabu.

De unde vine această rușine colectivă?

🧱 Câteva cauze culturale și istorice:

• Mentalitatea „te descurci singur” – transmisă din generație în generație
• Asimilarea suferinței emoționale cu „lene”, „alint” sau „slăbiciune”
• Lipsa educației emoționale în școală și în familie
• Asocierile greșite între „psiholog = nebunie”
• Influența religioasă greșit înțeleasă: „te rogi și îți trece”

❗ Toate aceste idei au creat un perete invizibil între oameni și sprijinul psihologic autentic.

Realitatea: Suferința emoțională este la fel de reală ca o boală fizică

Te doare sufletul? Te simți gol, pierdut, blocat, fără sens?
Asta NU înseamnă că „e ceva în neregulă cu tine”. Înseamnă că ai nevoie să fii auzit, conținut și înțeles. Așa cum ai merge la un medic pentru o infecție, la fel poți merge la un psiholog pentru o rană emoțională.

📊 Conform Eurostat (2023), doar 7% dintre români au mers la psiholog măcar o dată – comparativ cu peste 30% în țări ca Germania sau Franța.

Mituri frecvente despre terapie

❌ „Dacă merg la psiholog înseamnă că sunt nebun.”
✅ Fals. Cei mai mulți oameni merg pentru anxietate, burnout, divorț, pierderi, blocaje, lipsă de sens.

❌ „Nu am nevoie, pot să trec singur peste asta.”
✅ Uneori, da. Alteori, suferința prelungită se transformă în tulburări reale dacă nu e procesată corect.

❌ „Ce poate face un străin pentru mine?”
✅ Terapia nu este „sfat”. Este un spațiu sigur în care înveți să te asculți, să te înțelegi și să îți vindeci rădăcinile durerii.

Ce este, de fapt, psihoterapia?

Psihoterapia este un proces activ de autocunoaștere și vindecare. Nu este despre etichete, ci despre claritate.
Este despre:

• ieșirea din tipare care nu-ți mai servesc
• procesarea emoțiilor dureroase
• construirea unei vieți trăite cu autenticitate și conștiență

Ce semne indică faptul că ai putea beneficia de terapie?

• anxietate constantă sau atacuri de panică
• tristețe profundă, pierdere de sens
• dificultăți în relații
• oboseală emoțională sau lipsa de motivație
• gânduri repetitive, auto-critică, rușine excesivă
• traume din copilărie care încă te afectează

Cum alegi un psiholog potrivit?

✔️ Caută un specialist acreditat, cu care să te simți în siguranță
✔️ Nu ezita să schimbi terapeutul dacă nu simți conexiune – relația e esențială
✔️ Terapia este un parteneriat, nu o autoritate. Tu alegi ritmul.

Concluzie: A cere ajutor nu înseamnă că te pierzi – înseamnă că te regăsești

🔔 E timpul să schimbăm discursul:
Nu mai întrebăm „De ce mergi la psiholog?”, ci „Ce te-a împiedicat până acum să mergi?”

Terapia nu este pentru cei „defecți”. Este pentru cei care au curajul să se privească sincer, cu compasiune, și să crească.