După ce s-a bătut în cuie un proiect revoluționar al prosumatorului de condominiu, prin care banii din energia produsă de panourile fotovoltaice instalate pe blocuri urmau să revină lunar locatarilor, Ministerul Energiei a trântit pe site un alt proiect,din care proprietarii de apartamente nu aveau niciun avantaj. În fapt, ”proiectul este o golăneală”, susține președintele Asociației Prosumatorilor, pentru că este făcut doar pentru câștigul furnizorilor.
În februarie 2025, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) a prezentat oficial Ministerului Energiei o propunere care viza modificarea legislației pentru a permite implementarea conceptului de prosumator de condominiu.Ulterior, în cadrul unei întâlniri de lucru organizate pe 10 aprilie 2025, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, ANRE și APCE, s-a conturat o formulă simplificată și adaptată legislației actuale, ceea ce urma să permită implementarea rapidă a acestui mecanism, cu impact direct în viața milioanelor de români care locuiesc în condominii.
”Eu le-am pus pe tavă proiectul prosumatorului de condominiu, în care, lunar, energia de la soare s-ar transforma în bani, pe care administratorul blocului i-ar împărți locatarilor. Fiecare locatar de la bloc are o cotă parte indiviză, pe care o numim acum cotă parte indiviză energetică, respectiv, un apartament cu 2 camere să zicem că are 6,3%, iar un apartament cu 4 camere are 10,4%, dau un exemplu. Se montează un sistem fotovoltaic pe acoperișul blocului, iar energia produsă este luată de furnizor, care o vinde. Luna următoare, în contul administratorul blocului, care va fi numit prosumator, o să vină o sumă de 800 de lei, să zicem, ceea ce reprezintă energia produsă de panourile fotovoltaice de pe bloc. Acei 800 de lei se vor împărți în funcție de cota-parte indiviză energetică, ori în cont, ori dați numerar. Asta era soluția pe care am propus-o Ministerului Energiei, soluție convenită inclusiv cu ANRE”, ne-a declarat Dan Pîrșan, președintele APCE. Pentru acest proiect trebuia însă legiferată plata lunară către prosumatori, pentru că, dacă banii erau primiți după 2 ani de zile, așa cum este reglementat acum, avantajați erau doar furnizorii de energie.
Nu s-a rezolvat nimic
În mod stupefiant, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a venit, la sfârșitul lunii aprilie, cu un cu totul alt proiect, pentru Programul Urban Up, tot cu fotovoltaice pe acoperiș, dar fără beneficii directe pentru locatarii de la bloc.
”Ministerul Energiei a făcut o golăneală, cu proiectul de ordonanță de urgență pentru Programul Urban Up. Avea 150 milioane de lei, pe care urma să-i dea la 1.500 de asociații de proprietari, deci câte 100.000 de lei, ca să-și pună panouri fotovoltaice. Eu am criticat public acest proiect și am spus că este o tâmpenie, pentru că acea asociație care primește banii nu scrie dacă va avea sau nu statut de prosumator. În al doilea rând, 10 kW cu stocare de 5 KW costă, la ora actuală, 50.000 de lei. Deci ce rost are să-i dai 100.000 de lei? Vă spun și ce este în spatele acestui program. Banii ăștia sunt un cadou otrăvit pentru locatari. Le pune panouri, iar toată energia este luată de către furnizori timp de doi ani de zile. Ce vreți mai frumos ca 1.500 de asociații să contribuie la bunăstarea furnizorilor timp de 2 ani? Adică să ai mini-parcuri fotovoltaice pe acoperișul blocurilor cu bani de la stat și tu, ca furnizor, să beneficiezi de energie gratis”, ne-a mai precizat președintele APCE, Dan Pîrșan.
Economii de maximum 25 de lei pe scara de bloc
Fără banii din energia produsă de fotovoltaice și vândută furnizorilor, locatarii de la bloc nu au cum să-și reducă facturile la energie, așa cum insinuează ministrul Sebastian Burduja. Cel mult, s-ar putea obține o reducere a costurilor pentru energia electrică destinată iluminatului spațiilor comune, care, în cazul blocurilor fără lift, sunt modeste, variind între 7 și 25 de lei pe lună. În plus, arată APCE, finanțarea proiectului se întinde pe o perioadă de 4 ani, înființându-se chiar și o comisie care va gestiona programul, cu membri remunerați suplimentar (20% din salariul unui secretar de stat).