În Suedia, averea miliardarilor a ajuns la 31% din PIB - cea mai mare creștere și cel mai înalt nivel dintre cele 20 de economii majore analizate de președintele Rockefeller InternationalÎn Suedia, considerată de mulți progresiști drept un paradis socialist, averea miliardarilor a ajuns la 31% din PIB – cea mai mare creștere și cel mai înalt nivel dintre cele 20 de economii majore analizate de președintele Rockefeller International.
”Suedia are 45 de miliardari, de aproximativ 1,5 ori mai mulți pe cap de locuitor decât SUA”, scrie Ruchir Sharma în Financial Times.
”Cel mai bogat american a fost John D. Rockefeller în jurul anului 1910, când averea sa a depășit 1,5 % din PIB. Niciun american nu se mai apropie astăzi de această valoare. Țara Rockefellerilor din zilele noastre este Suedia, cu șapte magnați a căror avere ca procent din produsul intern brut al națiunii lor o depășește pe cea a lui Rockefeller la apogeul său”.
O economie funcțională va genera o clasă echilibrată de miliardari, cu mai multă bogăție „bună” din industria tehnologică decât bogăție „rea” din sectoare precum imobiliarele sau mărfurile.
În Suedia, miliardarii „buni” sunt depășiți în număr de doi la unu de cei „răi”. În ciuda apariției țării ca incubator de antreprenori în domeniul tehnologiei, doar trei dintre aceștia figurează în clasamentul Forbes. Cu doar 12%, cota „bună” a averii miliardarilor este a treia cea mai scăzută dintre primele 10 națiuni dezvoltate.
Modelul socialist al Suediei s-a bazat pe puterea statului în crearea de bogăție. Nivel de trai ridicat, educație și asistența medicală gratuite, finanțate de impozite ridicate pe venit.
Totuși, crizele financiare la începutul anilor 1990 au forțat guvernele să își regândească angajamentul față de socialism. S-a redus dimensiunea statului asistențial, impozitele pe avere, moștenire, corporații și proprietăți imobiliare. Aproape 70% din averea miliardarilor suedezi provine din moștenire, a treia cea mai mare avere din lista lui Ruchir, după Franța și Germania.
Suedia nu este singurul model socialist care a cunoscut un boom al miliardarilor în ultimii ani – și Franța la fel – dar fiecare are dezechilibre speciale. Cele ale Suediei includ taxe distorsionate și bani ușor de obținut. Fiscul impozitează capitalul mult mai puțin decât salariile.Taxa anuală de proprietar este plafonată sub 1 000 de dolari – un mare avantaj pentru cei bogați.
De asemenea, Suedia a menținut ratele dobânzilor cu mult sub media europeană, iar ratele scăzute tind să umfle prețurile activelor, facilitând în același timp împrumuturile celor bogați.
