Regenerabilele au dat rateuri. Au crescut emisiile de CO2 în UE

Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, emisiile de gaze cu efect de seră din UE în ultimul trimestru din 2024 au crescut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Creșterea, mai ales în ce privește emisiile din energie, nu ar trebui să fie justificată, având în vedere recordul de capacități de producție eolian și fotovoltaic instalate pe tot teritoriul Uniunii, însă se pare că regenerabilele au dat rateuri, consecința fiind o majorare a consumului de gaze.

Green Deal a început să scârțâie chiar pe teritoriul celor care l-au implementat. Astfel, în ultimul trimestru al anului trecut, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut față de aceeași perioadă a anului 2023. Potrivit Eurostat, în T4 2024, emisiile de gaze cu efect de seră din economia UE au fost estimate la 897 de milioane de tone echivalent CO2, o creștere cu 2,2% față de același trimestru din 2023 (878 milioane de tone echivalent CO2).

Emisiile de gaze cu efect de seră (emisii de GES) în Uniunea Europeană (UE) cuprind dioxid de carbon (CO2), protoxid de azot (N2O), metan (CH4) și gaze fluorurate (hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de natriu (NF3). În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitățile economice în T4 2024 au crescut cu 2,2% comparativ cu același trimestru al anului precedent, produsul intern brut (PIB) al UE a înregistrat o creștere de doar 1,5%. În T4 2024 sectoarele economice care au contribuit cel mai mult la emisiile totale de gaze cu efect de seră au fost gospodăriile (23,2%), producția (19,4%) și furnizarea de energie electrică și gaze (18,0%). Restul de un sfert din totalul emisiilor au fost produse de sectoarele rămase ale economiei: agricultură, silvicultură și pescuit; minerit și exploatare în cariere; constructii; alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deșeurilor și servicii (cu excepția transportului și depozitării).

Cea mai mare creștere, la gospodării

Comparativ cu T4 2023, emisiile au scăzut în 3 din 9 sectoare economice. Sectoarele economice responsabile de cele mai multe reduceri comparativ cu T4 2023 au fost agricultura, silvicultură și pescuitul (-0,6%), producția și construcțiile (ambele -0,5%). Gospodăriile au înregistrat cea mai mare creștere a emisiilor (+5,2%), urmate de furnizarea de energie electrică și gaze (+4,6%). În ce privește emisiile de gaze cu efect de seră în țările UE, în al patrulea trimestru al anului 2024, a fost estimată o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 6 state din UE față de același trimestru din 2023. Cele mai mari reduceri de gaze cu efect de seră au fost estimate pentru Estonia (-1,3%), Finlanda (-6,1%) și Suedia (-2,3%).

Din cele șase țări UE, 2 au înregistrat și o scădere a PIB-ului lor (Letonia și Austria). S-a estimat că celelalte 4 țări UE (Estonia, Finlanda, Suedia și Luxemburg) au scăzut emisiile în timp ce și-au crescut PIB-ul. Statele UE care au înregistrat cele mai mari creșteri ale emisiilor, necorelate cu creșterea PIB-ului, au fost Lituania, de departe pe primul loc, Slovenia, Grecia, Croația, Belgia, Ungaria, Cipru, Italia și Olanda. Singura țară în care emisiile au crescut cu 3% și PIB-ul cu 9% a fost Irlanda. În acest clasament România a ocupat un loc neutru, cu creșteri aproape nesemnificative, atât ale emisiilor, cât și ale PIB-ului.

Nicio bază în fotovoltaice

În 2023, producția a fost cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE, cu aproape 694 de milioane de tone echivalent CO2, deși sectorul și-a redus emisiile din 2013 până în 2023, cu aproximativ 17%. Gospodăriile au fost a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră în 2023, cu 690 de milioane de tone echivalent CO2. Emisiile gospodăriilor sunt asociate cu încălzirea și răcirea locuințelor lor, transportul în vehicule private și alte utilizări de energie. Foarte clar că regenerabilele, în special fotovoltaicele, nu sunt de bază în perioada sezonului rece, când cetățenii sunt nevoiți să folosească surse clasice de alimentare cu energie, fie ea electrică sau termică.