Poate Germania să construiască cu adevărat cea mai puternică armată din Europa?

Noul cancelar al Germaniei vrea să construiască „cea mai puternică armată din Europa”. În discursul său inaugural de miercuri, Friedrich Merz a schițat o foaie de parcurs radical diferită, precizând că „guvernul federal va furniza de acum înainte toate fondurile de care Bundeswehr are nevoie pentru a deveni cea mai puternică armată convențională din Europa”.

Mesajul a fost îndrăzneț: „Forța descurajează agresiunea. Slăbiciunea, în schimb, invită la agresiune.Consolidarea forțelor armate ale Germaniei este prioritatea principală a politicii noastre”.

Aceste cuvinte nu ar putea fi mai diferite de cele ale predecesorului său indecis, Olaf Scholz, care a încercat să facă din ceea ce el numea Besonnenheit, sau „prudență”, marca sa.

Merz, pe de altă parte, dorește o Germanie mai asertivă în Europa și în cadrul NATO, în special cu scopul de a-l descuraja pe Vladimir Putin de la noi agresiuni, deoarece „cei care cred în mod serios că Rusia ar fi mulțumită cu victoria în Ucraina sau cu anexarea unor părți se înșeală”.

Dar Alice Weidel, liderul AfD, a declarat că Merz riscă un „al treilea război mondial” prin narațiunea sa  despre „victoria Ucrainei”. Nu în ultimul rând, ea a susținut că „interesele de securitate ale Rusiei trebuie să fie luate în considerare în cele din urmă”, în vederea repunerii în funcțiune a gazului rusesc pentru industria germană. AfD este acum cel mai mare partid de opoziție, fiind cotat la egalitate cu partidul conservator CDU/CSU al lui Merz.

Die Linke – care a obținut rezultate surprinzător de bune la alegerile din februarie, obținând 9% din voturi – se poziționează, de asemenea, împotriva „reînarmării și războiului”.

Foaia de parcurs a coaliției nu conține niciun plan de revenire la energia nucleară și se bazează în întregime pe gazul importat pentru a completa sursele interne de energie regenerabilă, notează UnHerd.  Acest gaz va trebui să vină de undeva și, deși GNL-ul american este o opțiune, nu în ultimul rând pentru a-l liniști pe Donald Trump prin reechilibrarea deficitului comercial, va fi foarte costisitor. Oricât de combativ ar dori Merz să fie, politica energetică rămâne vulnerabilitatea Germaniei.

Cec în alb pentru cheltuieli militare

Totuși, cancelarul are un avantaj semnificativ. Spre deosebire de Scholz, care a trebuit să țină împreună o coaliție disfuncțională în trei, Merz va primi sprijinul cabinetului său. El a încălcat tradiția de lungă durată de a acorda postul de ministru de Externe partenerului de coaliție mai mic. În schimb, l-a ales pe aliatul  Johann Wadephul pentru această funcție, asigurând astfel controlul direct al cancelariei asupra politicii externe.

Wadephul susține cererea lui Trump ca statele NATO să cheltuiască 5% din PIB-ul lor pentru apărare, ceea ce înseamnă  225 de miliarde de euro în fiecare an.

Partenerii săi de din SPD, de centru-stânga, vor permite probabil acest lucru, deoarece au fost de acord cu  exceptarea cheltuielilor pentru apărare de la normele stricte privind datoria Germaniei  (așa-numitul mecanism de „frânare a datoriei”), atunci când acestea depășesc un procent din PIB. În teorie, Merz a primit un cec în alb pentru cheltuielile militare.

Bundeswehr are în prezent 181 500 de soldați activi, cu mult sub obiectivul său de 203 000. La fel ca Merz, ministrul Apărării, Boris Pistorius, crede că „securitatea în Europa este, în primul rând, responsabilitatea europenilor înșiși”.

Timpul va spune dacă Merz va avea curajul să pună în aplicare Zeitenwende („punctul de cotitură”), pe care Scholz l-a anunțat, dar nu l-a urmărit niciodată cu convingere.