FARĂ MĂȘTI: Coldea, Isărescu și adevărata rețea care conduce România!

Campania electorală pentru turul 2 al alegerilor prezidențialelor nu se mai joacă politic. Se joacă operativ, cu dosare secrete, informații clasificate și, cel mai periculos, cu păpuși puse în față să recite replici dictate din umbră. În spatele candidaților se conturează tot mai clar silueta aceleiași vechi rețele, nemuritoare, care nu are nevoie de voturi ca să câștige. Are nevoie doar ca românii să nu meargă la urne în ziua votului. Când Nicușor Dan pune întrebări cu subtext de „arhivă interzisă” într-un platou de televiziune, replica firească nu este „Ce a răspuns Simion?”, ci „Cine i-a dat fișa?”.

Unul dintre acești „ventriloci politici” pare să fie Nicușor Dan, omul care până mai ieri refuza să participe la dezbateri electorale pe motiv că „nu-i plac conflictele” și „preferă cifrele”. Ei bine, la confruntarea de la Euronews, candidatul dreptei s-a transformat brusc într-un soi de anchetator operativ. A venit cu întrebări bine ticluite, livrate fără nerv, dar cu un conținut exploziv: cazierul lui Mircea Chelaru și presupusele legături pe care le-ar avea George Simion cu clanurile interlope Duduianu și Onoriu.

Problema nu este că le-a rostit. Problema e de unde le știa.

Informațiile respective, în cel mai bun caz, sunt zvonuri de cartier, în cel mai rău caz, provin direct din baza operativă a Ministerului de Interne (ex-UM0215). Iar Nicușor Dan nu are acces acolo. Nici măcar nu are cultura politică să înțeleagă despre ce vorbește. Întreabă de Chelaru – „Ce știți despre cazierul lui Mircea Chelaru?” – fără să poată spune cine a fost; nu știe ce a făcut, dar acuză. Pentru context, Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major General al Armatei Române și actual deputat AUR (!), a fost condamnat definitiv în 2016 pentru participație improprie la abuz în serviciu, în dosarul „Case pentru generali”. Această interpelare pe care a avut-o Nicușor Dan nu doar că a părut scoasă dintr-un dosar secret, dar a și ridicat semne de întrebare privind sursa informațiilor sale.

Nu cunoaște nimic despre Onoriu, însă pronunță numele în emisie națională și o face atât de stângaci încât trădează o comandă primită prin cască. Nu este politician, e recitator. Din culise, pare-se că Florian Coldea îi ține prompterul.

De ce Coldea? Simplu: de la o vreme a devenit tot mai evident că general SRI pe care îl credeam scos din joc conduce în continuare anumite zone esențiale ale statului român. Iar una dintre ele este, negreșit, Ministerul de Interne în fruntea căruia a fost pus, de formă, Cătălin Predoiu.

Toate drumurile duc la Coldea

De fapt, Coldea n-a plecat niciodată din această lume. În 2016, și-a securizat controlul asupra MAI prin două numiri-cheie: Tiberiu-Silviu Dumitrache a fost uns la șefia DGPI (serviciul secret al „Internelor”, fosta UM0215) și Mihai-Cristian Mărculescu a devenit mâna sa dreaptă. Numirile au fost operate sub Guvernul Cioloș, cel născut în laboratorul Ambasadei Franței, cu sprijinul discret, dar decisiv al DGSE (spionajul extern al Hexagonului). De altfel, Dacian Cioloș tocmai a fost reactivat la Palatul Cotroceni în poziția de consilier prezidențial, unde veghează asupra unui alt „experiment controlat”, Ilie Bolojan.

Astăzi, Coldea are la MAI o rețea solidă și conduce ministerul prin trei „săgeți”: Bogdan Despescu, secretar de stat și șeful „de facto”, zic mulți, Dumitrache și Mărculescu, cu toții ascultă de același om. Despescu, mai ales, pare că își citește raportul de activitate din ochii lui Coldea, dar o face via Petre Tobă. E o formă de putere statalăc paralelă care funcționează nestingherită, în spatele unei aparențe de neutralitate instituțională. Dacă a ajuns să controleze și Direcția Generală de Protecție Internă a MAI (ex-UM0215) – structura din „intelligence-ul românesc” cu acces la toate dosarele penale -, e clar că Florian Coldea face toate jocurile în MAI: șefii erau numiți de el, iar dosarele cu greutate, puse la „discreția” sa.

De aici, „pe filieră internă”, ajung întrebările cu iz de dosar în buzunarul lui Nicușor Dan. Sunt servite la secundă, în timpul emisiunii, și rostite fără ezitare de un om care n-ar putea defini diferența dintre SRI și MAI nici dacă i-ai promite o linie nouă de metrou și o stație fix în fața vilei din cartierul Cotroceni, unde-și are adresa de rezidență.

Nicușor Dan este doar un canal prin care „statul paralel” își face campanie și își aranjează ploile.

De altfel, „Național” a fost primul ziar care a dezvăluit trocul înțelegerii pe care Nicușor Dan a făcut-o cu „Sistemul” și prin care s-a urmărit preluarea controlului asupra securității interne a României. Comentam la 10 martie a.c. un interviu dat de Nicușor Dan pentru G4Media și în care el afirma că, dacă va ajunge președinte, va emite noi legi foarte importante: „Am constatat un eșec al serviciilor secrete la alegerile din 24 noiembrie”.

Iată ce scriam atunci: „Când lovește în Serviciul Român de Informații afirmând că «Am constatat un eșec al serviciilor secrete la alegerile din 24 noiembrie», de fapt Nicușor Dan transmite un mesaj și vine să ne spună că pregătește schimbări la vârful SRI imediat ce o să ajungă la Palatul Cotroceni. Concret, Nicușor Dan se referă la numirea de noi șefi la Serviciul Român de Informații, acolo unde are misiunea, dar și promisiunea dată de a-l numi director civil pe Florian Coldea»”. Lucrurile încep să se lege tot mai bine, nu-i așa?!

Isărescu, turnul de control financiar al aceleiași rețele

În tot acest timp, în alt colț al tabloului de putere, avem un Mugur Isărescu care privește cum leul se prăbușește lent, dar sigur, fără să miște un deget. În ultimele zile, moneda națională s-a depreciat accelerat în fața euro.

În loc să calmeze piața, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a turnat gaz pe foc vorbind despre riscurile unui președinte populist, cu trimitere clară spre George Simion și a lăsat de înțeles că instabilitatea politică poate distruge economia.

Ce a spus Suciu nu este un mesaj economic. Este o amenințare politică.

BNR a ales să nu acționeze, să nu intervină. Isărescu nu a ieșit nici să liniștească, nici să contrazică. A tăcut, lăsând panica să lucreze. Și asta, în preajma campaniei electorale, nu este o coincidență, ci o mutare tactică. Banca Națională face jocul aceluiași centru de putere care îl ține pe Nicușor Dan în priză și pe Coldea în umbră.

Dacă vă întrebați cum a putut penetra Florian Coldea și Banca Națională, răspunsul trebuie căutat în anturajul apropiaților lui Mugur Isărescu. Iar acolo îl vom descoperi pe Sorin Gabriel Cozma, general (r) SRI ieșit la pensie și trimis consilier al guvernatorului BNR. „Păluga”, cum i se spune în piață, a fost șef la „Economic” (succedat de „Anaconda”, Elena Istode), iar apoi a condus Brigada Antitero din cadrul SRI.

Astfel a reușit Coldea să închidă cercul influenței în toată rețeaua de putere, controlând și finanțele de la BNR.

Statul paralel își alege paznicul

Suntem martorii unei campanii electorale în care nu se mai votează idei, ci ordine, în care nu se mai aleg președinți, ci purtători de serviete pentru serviciile secrete. Florian Coldea, cu rețeaua sa extinsă în MAI și legăturile de afaceri care dau fiori oricărui procuror sau rival din economie, pare că regizează un spectacol în care și publicul trebuie să joace un rol: cel de complice tăcut.

Scenariul pregătit pentru România se conturează din ce în ce mai clar – nu vom avea un președinte, ci un șef de post instalat de „statul paralel”, paznic peste interesele „Sistemului”.