UPDATE. Maxim istoric/Euro trece de pragul psihologic de 5 lei. Cursul oficial anunțat de BNR

Depreciere a leului în raport cu euro. Sunt date ce vin la doar câteva zile de la primul tur al alegerilor prezidențiale, dar și în contextul în care, luni seară, Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia din funcția de premier, Cătălin Predoiu fiind desemnat, marți dimineață, pentru a conduce interimar Guvernul.

UPDATE: Moneda euro a trecut de pragul de 5 lei la cursul oficial anunțat de BNR.

Moneda națională s-a depreciat marți, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0378 lei, în creștere cu 6,03 bani (1,21%) față de cotația precedentă, de 4,9775 lei, înregistrând un maxim istoric.

De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,4517 lei, în creștere cu 6,14 bani (+1,40%), comparativ cu luni, când s-a situat la 4,3903 lei.

Pare tot mai clar faptul că recentele mișcări și incertitudini de pe scena politică au ecouri și la nivel economic.

Iată ce s-a aflat marți, 6 mai. Cursul valutar a crescut marţi la deschiderea şedinţei valutare interbancare pe piaţa externă, depăşind 5 lei/euro, atât pe cotaţia de cumpărare, cât şi pe cea de vânzare, fiind cotat la ora 12.00 la 5,05 lei/euro, potrivit zf.ro.

Banca Națională a României (BNR) va anunţa la 13.00 cursul oficial.

„Era de aşteptat ca şi leul să se deprecieze”

Atât luni, cât şi marţi cursul a fost sub presiune pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari ale investitorilor străini de portofoliu, care – conform sursei citate – încep să iasă de pe piaţa titlurilor de stat din cauza incertitudinilor politice.

„În contextul creşterii aversiunii la risc a investitorilor şi al posibilelor retrageri de capital, era de aşteptat ca şi leul să se deprecieze. Banca Naţională a semnalizat, cu ceva timp în urmă, faptul că va permite o flexibilitate mai ridicată a leului. Practic, lăsând o flexibilitate mai mare a leului, cursul va reflecta modificarea aversiunii la risc a investitorilor”, a declarat Adrian Codirlaşu, lector universitar şi preşedinte CFA România, citat de sursa menționată.

BNR a reuşit să ţină stabil cursul valutar, în ciuda tuturor crizelor – pandemie, inflație, războiul din Ucraina – pentru că România a beneficiat de intrări masive de bani europeni şi de miliardele de euro ale investitorilor străini de portofoliu care au cumpărat titluri de stat româneşti, care aveau dobânzi mai mari decât dobânzile titlurilor de stat europene sau americane.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse

„România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.

„A câștigat Simion!”; „A pierdut Nicușor Dan!”. Mai contează ce scriu televiziunile pe burtieră în aceste momente? Toate acestea sunt bătălii ale unor orgolii mărunte. Adevăratul război abia de acum încolo începe, când ecoul promisiunilor se lovește de zidul realității – noul președinte se trezește într-o dimineață rece de mai, cu mâinile împletite în crize care nu mai așteaptă. A moștenit o țară cu nervii la pământ, o economie pe muchie de cuțit și aliați care și-au pierdut răbdarea cu noi.

Va ști el să fie chirurgul de care avem nevoie? Sau va deveni doar următorul pacient al haosului?

(…)

Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.

O economie în derivă

Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.

Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.

În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.

România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.”

Citiți mai multe AICI: De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului