Adrian Năstase atrage atenția asupra „noului război comercial” declanșat de Trump și a implicațiilor sale: „Generează haos în plan global”

Așa-zisul principiu al reciprocității, promovat de Trump, riscă să arunce în aer sistemul comercial mondial. Este avertismentul venit din direcția fostului premier Adrian Năstase. Care face o analiză și prezintă o serie de repere din care să se înțeleagă dimensiunea implicațiilor pe care deciziile liderului de la Casa Albă le generează în comerțul mondial.

Fostul prim-ministru Adrian Năstase atrage atenția, într-o analiză postată joi pe blogul său, asupra „noului război comercial” declanșat de Donald Trump. Dar și asupra implicațiilor pe care deciziile președintelui american le generează în comerțul mondial. „În perioada actuală, este greu să izolezi o relație comercială bilaterală de restul schimburilor de produse și servicii. De exemplu, dacă Statele Unite exportă automobile și respectiv importă automobile dintr-o țară A, probabil că face același lucru și în relația cu țara B, etc. Cum va stabili taxele vamale cu toate aceste țări?”, se întreabă retoric fostul premier.

A. Năstase: Donald Trump a hotărât „să arunce în aer” sistemul comercial mondial

Năstase își începe analiza aducând în atenție un aspect considerat a fi semnificativ în actualul context. „Donald Trump a hotărât „să arunce in aer” sistemul comercial mondial. El a generat si generează haos in plan global, introducând un asa zis principiu al reciprocitătii in relatiile comerciale. Problema este că in schimburile internationale unii vând tancuri, altii vând cipuri, unii vând soia, altii vând pui congelati. Sunt cazuri in care o tara vinde anumite produse dar si cumpără produse asemănătoare (automobile, de exemplu) desi, in general, este vorba de procurarea unor bunuri care sunt deficitare pe piata internă.

Donald Trump doreste, evident, să ne intoarcem la formule de comert bilateral dar, după al Doilea razboi mondial, accentul s-a pus pe crearea unui sistem multilateral de comert ((OIC,GATT,OMC)”, scrie Adrian Năstase în postarea de joi, 6 martie.

Prezentare succintă a implicațiilor deciziilor liderului american

Fostul premier Năstase continuă prin a menționa că, anii trecuți, a scris un manual de drept international economic, și că în postarea de pe blogul său prezintă, într-o formă abreviată, câteva repere pentru a înțelege dimensiunea implicațiilor pe care deciziile președintelui american le generează în comerțul mondial.

„În perioada actuală, este greu să izolezi o relație comercială bilaterală de restul schimburilor de produse și servicii. De exemplu, dacă Statele Unite exportă automobile și respectiv importă automobile dintr-o țară A, probabil că face același lucru și in relatia cu tara B, etc. Cum va stabili taxele vamale cu toate aceste țări?

Mecanismul de corelare, în perioada interbelică, pentru a evita mecanisme protecționiste a fost utilizarea tratamentului națiunii celei mai favorizate, introdus de obicei ca o clauză în acorduri comerciale și de navigație. România, spre exemplu, a încheiat zeci de astfel de acorduri în perioada de până la al doilea Război mondial.

Care este esența acestui mecanism ce leagă comerțul bilateral de relația cu terții? Să luăm exemplul a două tări A si B care vând și cumpără una de la cealaltă automobile. Să spunem că țara A impune către țara B o taxă vamală de 10 % iar țara B impune o taxă vamală de 15 % pentru importul de automobile din țara A. Veti intreba de ce în acordul comercial bilateral nu este stabilit direct acest nivel al taxei vamale – 10 respectiv 15 %. Răspunsul este că, ulterior, țara A, spre exemplu, printr-un alt acord, ar putea să acorde unei țări C un nivel al taxei, să spunem, de 5%. Atunci, în mod automat, conform clauzei națiunii celei mai favorizate, acest nivel de taxă va fi aplicat și la importurile de automobile din țara B. Identic, în cazul țării B, dacă aceasta acordă, la un moment dat, un nivel de taxe vamale de 12 % la importurile din țara D. Atunci, automat, acest nivel de taxă vamală se va aplica și la importurile din țara A.

Acesta este mecanismul clauzei în regim bilateral iar Statele Unite au folosit acest mecanism, condiționând, într-o perioadă, in relatiile cu unele tări (inclusiv cu România) aplicarea sa de respectarea amendamentului Jackson – Vanik referitor la drepturile omului (1974), inclusiv după 1989.

Sistemul bilateral al clauzei a fost utilizat, in esență, până în 1947, până la crearea GATT. Din acel moment, țările părți la GATT au acceptat folosirea acestui mecanism ca regulă de bază într-un sistem multilateral”, scrie Adrian Năstase.

„Acum, Statele Unite aruncă practic în aer acest mecanism care a dus la scăderea nivelului de taxe vamale de la 40% după război (după al Doilea Război Mondial-n.r.) la 3,8 % la sfârșitul secolului 20. Canada fiind membru OMC, la fel ca SUA, premierul Canadei a anunțat că țara sa va face o plângere la OMC pentru încălcarea regulilor comerțului multilateral si pentru a cere arbitrajul panelurilor de solutionare a diferendelor.

Vom vedea care vor fi evoluțiile și consecințele în plan mai larg, inclusiv al relațiilor SUA cu Uniunea Europeană și cu China”, mai notează Adrian Năstase.

Citiți AICI întreaga postare a fostului premier Adrian Năstase, intitulată „Despre noul Război comercial, declansat de Donald Trump”.

Citiți și: Politica lui Trump față de China: o mare necunoscută?

Efectul Trump: recalibrarea Alianței Transatlantice

În noul său război comercial, Donald Trump a impus decizii care ar putea avea un impact asupra Sudului global

„În noul său război comercial, Donald Trump a impus decizii care ar putea avea un impact asupra Sudului global. Tacticile de coerciție ale președintelui sunt îndreptate asupra țărilor care, altfel, au multe de oferit comerțului SUA

Tarifele au atras cea mai mare atenție, dar schimbările influențează partenerii comerciali prin intermediul a două variabile de pe piețele financiare globale. Acestea sunt nivelurile dolarului și ale ratelor dobânzilor, fără îndoială cele mai importante prețuri din lume, potrivit Responsible Statecraft.

Între timp, unii directori ai industriei tehnologice din SUA se opun mai agresiv normelor din era Biden și îndeamnă noua administrație să le retragă.

Casa Albă extinde regimul care supraveghează atât investițiile interne, cât și cele externe în sectoarele de înaltă tehnologie. Principala țintă este China, dar, la fel ca în cazul normelor care au apărut în ultimele zile ale administrației Biden, când țările au fost plasate pe trei niveluri de încredere, „distanța geopolitică” a unor națiuni din anumite părți ale Sudului global va fi un factor-cheie al deciziilor.” Citiți mai multe AICI: Trumponomics: ce se întâmplă cu Sudul global?

Tarifele lui Trump îi sperie pe americani

„Consumatorii americani devin din ce în ce mai neliniștiți pe măsură ce președintele Donald Trump își pune în aplicare o agendă care include tarife vamale pentru o serie de parteneri comerciali.

(…) O pereche de sondaje urmărite îndeaproape pe Wall Street au dezvăluit o perspectivă tot mai sumbră asupra economiei, care contrastează cu entuziasmul care a întâmpinat alegerea lui Trump în noiembrie, relatează Financial Times.

Lipsa de încredere a consumatorilor i-a îngrijorat pe unii investitori și a provocat o scădere a indicelui acțiunilor S&P 500 în ultimele zile.

(…)

De la inaugurare, Trump a impus o taxă suplimentară de 10 % asupra importurilor din China, a amenințat cu tarife de 25 % pentru Canada și Mexic, a planificat tarife de 25% pentru oțel și aluminiu și a dezvăluit tarife „reciproce” pentru mulți parteneri comerciali.Prin creșterea costului bunurilor importate, tarifele pot duce la majorarea prețurilor de consum.

”Consumatorii sunt reticenți în ceea ce privește potențialul tarifelor, deoarece majoritatea știu că acestea conduc la creșterea prețurilor. Fantomele inflației din trecut încă îi bântuie pe mulți ”, subliniază Ryan Sweet, economist șef pentru SUA la Oxford Economics.” Citiți mai multe AICI.