Procesul de la München / România, dată exemplu de slugă obraznică și neascultătoare

Adrian Năstase i-a spus „lecția de dirigenție”, dar Conferința de Securitate de la München a semănat mai degrabă cu un proces intentat Europei de Statele Unite. Și fiindcă ne interesează în primul rând România (sau așa ar trebui, în mod normal), concluzia la care am ajuns este că Unchiul Sam ne-a dat exemplu de slugă obraznică și neascultătoare.

Încă o dată nu am ratat ocazia să ne facem de râs în văzul lumii. În timp ce toate statele participante s-au prezentat la reuniunea de la München cu liderii cei mai importanți, România a trimis doi bezmetici în Germania.

Unul nu știe cum să-și ascundă poftele nepotrivite cu vârsta de ofițerii de informații și care-l însoțesc pretutindeni, iar celălalt are o singură calitate – cunoaște un singur cuvânt în limba engleză („Yes”) și are mereu carnetul de cecuri la el, gata să semneze pentru o nouă achiziție de aeronave-epave și alte fiare vechi.

Ce făceau principalii oameni din România când vicepreședintele american J.D. Vance spulbera decizia CCR de anulare a alegerilor și trăgea de urechi toată administrația de la București, dezvelind în ochii lumii comportamentul tribal al politicienilor de la Dâmbovița? Marcel Ciolacu avea preocupări mărețe și care nu sufereau întârziere – își salva pisica, urcată într-un copac. De „nea Ilie” nu știm prea multe – unii zic că făcea recensământul statuilor de la Palatul Cotroceni și își nota pe care să le dărâme, alții jură că l-au auzit vorbind la telefon cu demiurgul serviciilor de informații, „Da, Florine, am înțeles, așa fac!”.

Când primul-ministru trage mâța de coadă, iar ca președinte avem un personaj pe care America 1. Nu l-a girat, 2. Nu l-a văzut la față, 3. Nu îl vrea, care mai poate fi relația noastră cu principalul partener al țării? Securitatea României stă în dorința și cheful Unchiului Sam de a ne apăra, oricât de mult am vrea să credem altceva; dacă la Casa Albă se fac alte calcule și noi picăm în afara ecuației, la revedere, s-a terminat orice poveste de dragoste.

La Washington s-a schimbat conducerea și în mai puțin de o lună omenirea a ajuns să vadă cât de mare este furia lui Donald Trump. Răstimp, niciunul dintre liderii de la București nu a fost primit în audiență și nici măcar telefonic nu a stat de vorbă cu șeful cel mare. E grav, e foarte grav și e al naibii de periculos!

Nu-i exclus ca „Statul paralel” care pe față a pus gheara peste România să nici nu-și fi dorit a trece prin fața ochilor lui Trump. Ca și cum, dacă nu te vede, nu știe că exiști. Ghinion, fiindcă în timp ce Bolojan uneltește pe aici, iar Ciolacu face pe inocentul, J.D. Vance a zburat de la Washington spre Europa cu un mesaj ferm – a sosit timpul să dați socoteală! Iar România a fost ridicată în picioare și arătată cu degetul, în văzul tuturor, ca sluga obraznică și neascultătoare.

De ce au răbufnit americanii

Când a criticat România pentru decizia de anulare a rezultatelor din alegerile prezidențiale, „vicele” SUA nu a avut niciun moment în minte grija sa pentru situația de aici; se prea poate ca să nu aibă habar unde-i România pe hartă.

Pentru SUA, altceva a contat și anume să dea un mesaj ferm Europei că nu se mai poate merge pe același drum – obediență față de valorile globalismului neomarxist (școala lui Soroș de viitori lideri globali a început să acapareze toată U.E.) și veselă stând la braț cu America! Lucrurile s-au schimbat, iar SUA, într-un gest de maxim cinism, arată că nu dă doi bani pe vechile angajamente – contează doar prezentul și interesul de moment! Iar acum, la butoane este un afacerist rapace, pregătit să dea cele mai teribile bătălii comerciale doar ca să păstreze economia națională prima la nivel mondial.

Dar, ca să obțină tot ce și-a propus, Donald Trump are nevoie de aliați, iar pentru SUA contează foarte mult ca alegerile din România și Polonia, programate anul acesta, să fie corecte și, mai ales, să respecte voința oamenilor, arma care l-a readus și pe miliardarul republican la Casa Albă. La București și Varșovia se vor înfrunta două lumi – a naționalismului trumpist și a globalismului soroșist!

Iată de ce a fost trimis Vance la München cu un mesaj adresat direct României! Bate șaua să priceapă iapa, obișnuim să spunem. În cazul de față, americanii ne-au tras de urechi, în public, doar ca să arate tuturor că nu (mai) acceptă mizerii. Nimeni nu mișcă-n front, iar cine mișcă, mișcă mort!

În loc să ne vedem interesul, inclusiv prin a relua negocierilor economice de pe urma cărora am câștigat foarte mult în trecut, România rămâne blocată într-o gândire care nu-i a sa, incapabilă să acționeze. China face afaceri de miliarde cu fiecare stat european interesat – și sunt atâtea care profită de uriașa piață asiatică, inclusiv „parteneri” din UE și NATO! -, dar România continuă să o ignore.

Mai departe… să spui azi că vrei să deschizi o punte de dialog cu Federația Rusă, pentru business-uri avantajoase, este o blasfemie, în viziunea establishment-ului de la Bruxelles, dar pentru „jandarmul” american nu-i nicio problemă să întoarcă foaia și să facă afaceri cu „ursul” siberian.

În război, doar banii contează și dictează melodia pe care vor dansa toți. Lecția predată la München este una singură: dacă ai ceva de spus, ridică-te în picioare și vorbește tare și apăsat, ca să audă toți ce vrei! Sau… stai în curte și smotocește mâța, rămâi un asistat social.