„Ordonanța trenuleț”, forma finală: Salariile bugetarilor, înghețate/Crește impozitul pe dividende la 10%/Ce alte măsuri mai sunt prevăzute în proiect

Proiectul actului normativ cunoscut drept „ordonanța trenuleț” a fost publicat oficial, duminică, în dezbatere publică, de către Ministerul Finanțelor.

Ce măsuri sunt prevăzute în OUG și care e impactul financiar estimat pentru 2025?

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „ordonanţa trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, conform Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor, potrivit Agerpres.

Conform sursei citate, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028. Iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025.

Principalele măsuri prevăzute în proiectul „ordonanței trenuleț”

Care sunt printre principalele măsuri prevăzute în proiectul așa-numitei „ordonanțe trenulet”?

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, precum și menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, conform aceleiași surse.

De asemenea, proiectul de ordonanță prevede diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividende

Totodată, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.

E de menționat faptul că, potrivit agendei publice anunțate de la nivelul Palatului Victoria, luni, 30 decembrie, va avea loc o ședință de Guvern, programată să înceapă la ora 13:00.

E de așteptat ca Executivul să aibă pe ordinea de zi adoptarea acestei ordonanțe de urgență. De asemenea, e posibil ca Guvernul să adopte și o hotărâre privind data organizării alegerilor prezidențiale. Și asta după ce, recent, s-a aflat că la nivelul Coaliției de guvernare s-ar fi ajuns la un acord privind stabilirea datei scrutinului pentru Cotroceni – detalii AICI.

Proiectul OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene poate fi consultat AICI.

Notă de fundamentare poate fi consultată AICI.

BNS avertizează. Cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în 2039

„Pentru că s-a depășit pragul datoriei publice de 50% din PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în anul 2039, atrage atenția BNS. Organizația sindicală consideră că soluția este reducerea aparatului bugetar, dat fiind că acesta a atins cote maxime în acest an. Faptul că salariile de la stat au luat-o înaintea creșterii economice anemice înseamnă că acestea se plătesc din împrumuturi, care împovărează și mai mult România, susține BNS.

În prezent, numărul angajaților din sectorul public se află la maximul ultimilor 15 ani, după ce, în luna octombrie 2024, numărul angajaților bugetari a depășit, pentru prima oară din 2009, nivelul de 1,3 milioane, ajungând sectorul din economie care are cei mai mulți angajați. Comparativ, la nivelul anului 2023, întreaga industrie prelucrătoare din România, cel mai mare angajator, după stat, avea 984.581 de salariați, prin cei 58.780 de angajatori, cu o cifră de afaceri netă de 34,7% din PIB” – citiți mai multe în articolul Claudiei Marcu: „BNS avertizează. Cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în 2039”