Ministerul Mediului, atac la fermieri. Agricultura intensivă a distrus terenurile arabileStrategia pentru combaterea deșertificării, elaborată de Ministerul Mediului, face jocurile UE. Fermierii sunt considerați printre principalele cauze ale degradării solului, dat fiind că ar folosi prea multe îngrășăminte și pesticide. În realitate, însă, agricultorii români utilizează cantități infime față de restul Europei. Mai mult, ministerul critică faptul că în țara noastră s-ar utilize aproape integral potențialul agricol.
Bazată pe studii și lucrări făcute cu mai mult de 10 ani în urmă, Strategia pentru combaterea deșertificării nu aduce nimic nou în afara acuzațiilor îndreptate către agricultorii români, care, alături de eroziuni naturale și încălziri globale, ar constitui sursa principală a degradării solului.
Potrivit unor date din 2013, suprafața expusă la deșertificare, caracterizată de o climă aridă, semiaridă sau uscat-subumedă, era de aproximativ 30% din suprafața totală a României, situându-se în cea mai mare parte în Dobrogea, în Moldova, în partea de sud a Câmpiei Române și în Câmpia de Vest – vestul Câmpiei Tisei. Terenurile afectate sunt folosite preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, și sunt situate îndeosebi în Lunca şi Delta Dunării, susține ministerul.
”Presiunea umană asupra resurselor de sol este reflectată de proporţia ridicată a terenurilor agricole (62,06%) şi de folosirea aproape a întregului potenţial de soluri arabile ale ţării (>96%). Atât terenurile degradate natural cât și cele degradate antropic şi-au pierdut parțial sau total capacitatea productivă şi, ca urmare, ele dau producţii vegetale slabe sau nu dau niciun fel de recolte, reclamând măsuri speciale de ameliorare pentru refacerea potenţialului lor productiv. Circa 12 milioane ha terenuri agricole, din care aproximativ 80% terenuri arabile, sunt afectate de una sau mai multe limitări, cum sunt: seceta frecventă, exces periodic de apă, eroziunea hidraulică a solului, alunecări de teren, eroziune eoliană, soluri saline şi alcalice, aciditate puternică şi moderată, conţinut redus şi foarte redus de humus, conţinut mic şi foarte mic de fosfor accesibil, conţinut mic de azot total, conţinut mic de potasiu accesibil, carenţe de zinc, poluare chimică, soluri degradate prin diverse lucrări etc”, se arată în Strategia pentru combaterea deșertificării.
Deficit de humus
Rezerva mică şi foarte mică de humus în soluri este problema esenţială în dezvoltarea unei agriculturi durabile, consideră Ministerul Mediului. Solurile cu deficit de humus reprezintă 40,5% din terenurile arabile și există riscul ca şi în următorii ani conţinutul de humus în terenurile arabile să scadă, ceea ce va afecta substanţial calităţile fizice, chimice şi microbiodiversitatea solurilor. Epuizarea rezervelor de fosfor mobil în sol poate fi acoperită, în principal, din îngrăşămintele fosfatice, solurile cu deficit de fosfor ocupând aproximativ 28,8% din terenurile arabile.
”Suprafaţa extrem de mare de teren agricol afectată de diferite forme de degradare se datorează, printre altele, neluării măsurilor de prevenire a eroziunii, lucrările solului, utilizarea necorespunzătoare a fertilizanţilor şi pesticidelor, folosirea în exces a maşinilor agricole grele, managementul defectuos al sistemelor de irigaţie şi altor lucrări de îmbunătăţiri funciare etc”, se precizează în Strategie.
Emisiile vin din sol
Estimările realizate în 2019 la nivelul României au scos în evidenţă faptul că solurile produc 49% din emisiile totale provenite din sectorul agricol. Potrivit Ministerului mediului, aceste emisii sunt asociate cu aplicarea, printre altele, a îngrăşămintelor minerale şi organice şi a amendamentelor. Pe de altă parte, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă este mai mare în cazul aplicării direct în sol a îngrășămintele minerale pe bază de azot sau a bălegarul animalier, decât dacă acestea ar fi depozitate pe sol. ”Un sistem agricol care promovează în principal protecția mediului este sistemul agricol organic ce vizează reducerea sau chiar eliminarea utilizării îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor”, a concluzionat Ministerul Mediului.
Acuma, eu n-am fost în țară prin locurile desertificate, dar am fost de la nord la sud prin pusta maghiară, continuatoare a Câmpiei de Vest și fără să fii expert m-am minunat de diversitatea și bogăția recoltelor lor. La ei nu sunt aceleași condiții? Soarele, vânturile și mai știu eu ce, or fi altfel la ei ? Spun eu de ce la noi a altfel: din cauza habarnismului, lenei, lipsei de interes (plătește statul daune) și a dorinței de îmbogățire azi și nu în timp. Pământul e viu și se răzbună pe cei care nu-l iubesc. Pentru el s-au bătut străbunii, nu pentru aur. Aurul l-au dat, pământul nu.
Intru totul corect!
Absolut corect !
Asta la tv a zis ca are casa cu beci!!Sa l bage cineva la beci ca e un dezastru ,ruineaza vietile romanilor.
Sa stie Magarul, ca situatia dezastruoasa a agriculturii Romaniei se datoreazaa marlor Magari de la Bucuresti care au strigat hii-haaaa de peste 30 de ani.
Astia nu sant sanatosi la cap.
Adunătură de neamuri ale politicienilor, agenție că toate agențiile statului unde angajările se fac pe șpagă.
Habarniști cu pretenții de specialiști care cu activitatea lor adunată într-un an de zile, nu justifică două luni de muncă.
Au ei curajul să controleze sau să sancționeze pe cei care taie pădurile care poluează apele? Îi scuipă ăia in cap și le dă și-un șut în poponeț (puțin spus poponeț)
Na, au găsit vinovatul, fermierul român.
Da ce să facă și ei? Dau și ei un pupic la UE acolo unde știu ei să dea (în c**)
Cine îi învinuiește numai pe români pentru degradarea solului românesc nu pot fi români ci doar trepădușii moldoveni din Republica Moldova care au cetățenie română și carora le face mare plăcere să critice activitățile agricultorilor români din Romania .
Au distrus sistemul de irigații care a fost pe timpul lui Ceaușescu, iar acum la seceta care este, fiecare încearcă să facă ce poate, pentru că statul român nu acordă subvenții STRICT pentru dezvoltarea sistemului de irigații(na, trebuiesc bani mulți, normal!) și preferă să le dea câțiva leuți și scapă. Majoritatea fermierilor nu au bani pentru asta, iar lipsa apei din sol de la un an la altul are consecințele care se văd. SUNT NECESARE INVESTIȚII STRICT PENTRU SISTEME DE IRIGAȚII IN ȚARĂ, iar statul trebuia să se implice de mult, nu să dea vina doar pe fermieri.
Frumosilor scriitori de comentarii. Hai sa analizam !.
Toti, toata lumea implicata in agricultura se jura ca noi, romanii, folosim cele mai putine pesticide si ingrasaminte. Minciuna mare Bre !.
Cand s-au fixat subventiile pe suprafata, Romaniei i s-au dat cele mai mici subventii ptr ca media recoltelor per hectar era foarte mica. Apoi, am inghitit ca prostii, infiintarea de Arii Naturale Protejate, am facut Planuri de Management al acestor Arii, dar am continuat sa dam cu ingrasaminte si pesticide in aceste Arii, desi prin Planurile lor de Management, sunt complet interzise.
Totul, in speranta ca daca vom creste cantitatea recoltata / ha, UE ne va mari subventia la ha. Ne-a dat in schimb UE, placuta suedeza.
Acum, am gasit iar vinovatii. Perdelele forestiere si distrugerea padurilor din zonele de ses ( Dobrogea si sudul Olteniei mai ales ) le-a desfrisat Min. Mediului prin Directiile Silvice, sa asigure salarii babane unui numar din ce in ce mai mare de taietori de frunza la caini.
Un singur lucru bun facuse Iliescu.
Sa nu detii in proprietate mai mult de 200 ha. Acum ii laudati, voi scatofagii din media ( ptr ca sunteti bine platiti ) pe marii fermieri, gen Musca de la Curtici, Albu de la Viisoara, Porumboiu de la Vaslui, Culita Tarata cu descendentii sai, etc, etc. ) ca fac rahatul praf.
Sa ne fie tuturor de bine !.
Daea , asa poet, nebun, cum era el, mai avea ceva care era legat de agricultura. Papagalul asta de Barbu, nici sa-mi dea oile la strunga ptr muls nu l-as angaja. Un oltean ajuns la Bucuresti, ” sa-i trimita tata-su-lui Moromete niste franci.
Marele ministru …,nu jeg de politician !!!