Politica dâmbovițeană e o treabă de doi lei

Păi da, ei, mafioții dâmbovițeni își împart zonele de influență, care la Poșta Română, care la televiziune, care la Comenduire, care la furtișag în Piața Matache. Oficială acvatică din Pipera a decretat stare de asediu în contra primarului general, primar de orientare liberalistă, şi, făcând pe placul popoarelor din mândrul cartier, a abolit principiul lui unu care se multiplică.

Imperialele stradale au încheiat un armistiţiu cu republicile galactice de la metrou iar amiralul sudicelor a trimis o depeşă secretă triunghiului ofiţerilor din inima nordicelor bucureștene invitându-i la un picnic acvatic în largul înspumat al orientalelor bucureștene, adică exact pe malul lacului Herăstrău. Depeșa asta am citit-o şi eu pe când făceam o curte nebună prinţeselor trandafirii din Mântuleasa, care vindeau garoafe la bucată în duminicile fără soț, sperând eu foarte tare că voi intra în graţiile unui ofiţer imperial care se lăudase de nenumărate ori că l-ar cunoaşte pe Primul Ministru.

Prinţesele trandafirii din Mântuleasa au învăţat să înoate fără mască de apă şi toată lumea a făcut mare haz din pricina asta, prințesele ziceau că după potopul politic o să vină chiar potopul cel mare. Broscoizii de pe Santo s-au trezit peste noapte mari dansatori de samba și au aterizat la carnavalul de la București şi asta i-a umplut de invidie pe batracienii tăcuţi din Fantola Fintolao, oraşul bolborositor de pe Marte care le-au bătut obrazul socialiștilor printr-un SMS extrem de nervos.

Într-o noapte fără lună, în timp ce nordicele se visau a fi orientale, un ciudat calmar sidefiu, stârnit de ecologiști, s-a născut din spuma valurilor şi a înghiţit submarinul galben al vestitului Ibab Habab care tocmai pornise într-o călătorie către ultimul sens vrând să afle dacă principiul interschimbabilității politice putea fi definit cu adevărat şi dacă potrivit lui, epoca politică se afla în plin declin din punct de vedere ideologic. Să vorbim pe fapte. Am avut șansă, din diverse considerente, înainte de 1989 să ajung la Biblioteca Academiei și să studiez diverse fonduri, unele dintre ele fiind în regim secret. A fost o experiență extraordinară.

Acum, depinde cum vrei să privești Istoria, cum vrei s-o interpretezi având dovezile în față. În mod cert, avem nevoie de o Trezire Națională pentru că Istoria României e altfel decât o știm noi în realitate și o dezbatem public aici sau aiurea. În plus, Istoria are nevoie de o analiză complexă din toate punctele de vedere: militar, magic, științific, politic, genetic, sociologic, cultural, gastronomic… Am fost învățați de mici să gândim în cadre rigide, manipulatorii. Un singur exemplu! Momentul 1907, în complexitatea lui, a fost o Strategie de Rapt Teritorial, așa cum căderea lui Cuza are de fapt legătură cu dorința Italiei de a-și recupera o parte de teritoriu de la Austria.

Printre altele, Informațiile Militare au avertizat Partidele Istorice asupra unei posibile rezistente pe teatrul de operațiuni dar lipsa de acțiune și inabilitatea politică a dus la decimarea armatei române în 1941. Momentul 1944 este infinit complicat dar, reducțiile manipulatorii bine implementate în imaginarul social ne-au făcut să reținem tot felul de istorioare cu Regele Mihai și cu vajnicii comuniști veniți pe tancurile sovietice.  Când eram la școală, nimeni nu m-a învățat despre strămoșii noștri agatârșii. I-am descoperit eu din întâmplare într-o carte jerpelită, de dinainte de 1945, în podul bunicului. Istoria Noastră este infinite complexă și extraordinară. Dar, în continuare, Cadrele Manipulatorii, aranjate în imaginarul colectiv de agenți de influență, de tembeli, de utopiști, de neaveniți, de zăpăciți, creează o ceață densă prin care nu zărim Adevărul  Istoric. România este o Complexitate Procesuală de excepție și revine generațiilor de astăzi Misiunea Nobilă a face lumină cu adevărat. Dacă nu, nu.